La Școala Gimnazială 1 Săveni s-a desfășurat pe 10 Decembrie, cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului activitatea intitulată sugestiv „Drepturile omului și ale copilului în societatea de azi”. Activitatea a reunit 54 de copii din grupul țintă, dintre care 15 de etnie romă, de la mai multe clase: I B, a II-a A, a IV-a B, a V-a A și a VI-a B. Premisa care a stat la baza activității a fost aceea conform căreia una dintre cele mai importante probleme ale lumii de azi o reprezintă cea a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Activitatea a fost deschisă de către profesorul Cristina Crîșmariu, în calitate de mediator școlar la această instituție. „Conceptele cheie care au definit direcția activității au fost: om, copil, drepturi, responsabilități, principii și valori, societatea democratică, egalitatea șanselor, demnitatea ființei umane, identitate personală și identitate națională, responsabilitate individuală și colectivă. Documentele care au servit drept sursă de informație au fost extrase din Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), Convenția cu privire la Drepturile Copilului (1989), precum și manualul de Educație socială de clasa a V-a, Cultură civică de clasa a VII-a și a VIII-a”, a declarat Cristina Crîşmariu.
Cristina Crîşmariu le-a spus copiilor că, în calitatea sa de ființă socială, omul are drepturi, dar și responsabilități şi că oamenii au de respectat legi care reglementează relațiile dintre ei și bunul mers al societății. Mai mult, cadrul didactic a arătat că demnitatea este cea mai importantă valoare morală care a fost promovată de toate societățile, de la cele antice până la cele contemporane, demnitatea umană existând doar atunci când sunt asigurate două condiții de bază: libertatea și egalitatea.
În cadrul activităţii, au fost trecute în revistă prevederile principale ale Convenției cu privire la Drepturile Copilului căreia i s-au adus schimbări importante în 1990, de exemplu, schimbări referitoare la copiii cu nevoi speciale, la exploatarea muncii copilului, la protecția socială, la prevenirea răpirii, vânzării și traficului de copii, la exploatarea sexuală, copiii afectați de HIV/SIDA.
Convenția exprimă întregul spectru al drepturilor omului: civile, politice, economice, sociale și culturale.
Pe parcursul activității elevii au fost antrenați în mai multe tipuri de exerciții. Copiii au completat un scurt chestionar unde principalele aspecte vizate au fost: ce știu despre drepturile copilului, să exemplifice câteva, care ar fi rolul lor, dacă drepturile omului și ale copilului sunt respectate la noi în țară și în școala unde ei învață, dacă cunosc situații în care le-au fost încălcate drepturile, dacă ar dori să cunoască mai multe despre această problemă. De asemenea, copiii au urmărit filmul „Avem drepturi la orice vârstă”, urmând dezbateri pe marginea acestora.
„Un alt moment a constat în realizarea unei piramide a drepturilor având ca sursă de inspirație cunoscuta piramidă a trebuințelor a lui A. Moslow. Astfel, la baza piramidei copiii au considerat că trebuie plasate dreptul la viață, la libertate și demnitate, ajungând să se așeze în vârful piramidei dreptul la realizarea personală, la cultură și la creație, ocazie cu care au constatat că majoritatea drepturilor sunt aceleași atât pentru copil, cât și pentru adult”, a mai spus Cristina Crîşmariu.
Drepturile copiilor aflați în situații de risc, respectiv copii abuzați, copii cu dizabilități, copii care aparțin unor minorități, au oferit posibilitatea elevilor de a participa – participarea activă, liberă și responsabilă a acestora fiind de altfel și obiectivul activității – la analiza unor cazuri și implicit a dezbaterilor pe marginea lor.
„Conceptul de egalitate a șanselor a fost dezbătut tot în acest context deoarece diferențele dintre oameni sunt și diferențe de șansă, de reușită în viață. Chiar dacă oamenii sunt egali în fața legii, șansele lor de a se realiza nu sunt egale: unii se nasc în familii sărace, alții în familii bogate, unii trăiesc în familii unde părinții oferă modele comportamentale pozitive, alții în familii unde părinții oferă modele comportamentale negative, unii sunt sănătoși, alții cu dizabilități etc. Raportat la această idee, copiii au fost provocați să răspundă la câteva întrebări: dacă societatea românească acordă suficient sprijin persoanelor cu nevoi speciale, ce șanse de reușită în viață au copiii străzii? Cine și cum i-ar putea ajuta? De asemenea, elevii au fost informați cu privire la organizațiile și instituțiile implicate în apărarea și promovarea drepturilor copiilor și adulţilor”, a concluzionat cadrul didactic.
La finalul activității, elevii au completat fișa de autoevaluare „Știu – Vreau să știu – Am învățat”.