O gafă făcută în timpul realizării unor investiţii în comuna Coşula s-ar putea solda cu plata unor daune. Acţionată în instanţă de un localnic, care s-a trezit cu lucrări efectuate pe terenul lui fără să i se ceară acordul, Primăria Coşula a fost obligată de Judecătoria Botoşani la plata unor daune în valoare de aproape 3.000 de lei. Pronunţată luna trecută, sentinţa nu este definitivă.
În fapt, la sfârşitul lui 2012, Primăria Coşula a reuşit să obţină finanţare pentru înfiinţarea sistemului centralizat de canalizare şi staţie de epurare, iar în noiembrie 2015 a fost înregistrat proiectul tehnic al lucrării, fiind eliberată şi autorizaţia de construire cu valabilitate 28 de luni.
În martie 2017, constructorul şi dirigintele de şantier au constatat că s-a ajuns la imposibilitatea executării tronsonului de canalizare pe axul drumului judeţean DJ 208 H, care între timp a fost asfalt şi, fiind în garanţie, era este interzisă orice intervenţie. Prin urmare, colectorul principal CP1 urma a fi translatat la o distanţă de 7 metri faţă de axul drumului, paralel cu traseul proiectat. Doar că în acest fel, traseul a fost deviat, iar în toamna lui 2016 un botoşănean, care deţine o suprafaţă de aproape 5.000 de metri pătraţi de păşune, a realizat că reţeaua de canalizare a fost deviată pe terenul său, fără ca cineva să-i ceară acordul în acest sens.
Trezindu-se deodată cu terenul excavat, cu mormane de pământ şi cu mai multe construcţii pe proprietatea lui, bărbatul a notificat Primăria şi a încercat să ajungă la o soluţie amiabilă, însă autorităţile locale au susţinut sus şi tare că lucrarea nu i-ar fi afectat proprietatea, conducta, canalul de vizitare şi punctul de transformare fiind amplasate în zona de protecţie a drumului public. În vara lui 2017, bărbatul a mai încercat o dată soluţionarea amiabilă a litigiului, după care a acţionat în instanţă primăria pentru răspundere delictuală.
Expertiză cerută de magistraţi
Procesul s-a judecat la Botoşani, proprietarul terenului şi cele patru surori ale sale (n.r. – terenul era de fapt o moştenire) solicitând daune de 2.600 de euro. Fiecare parte şi-a susţinut punctul de vedere, administraţia locală invocând că proprietatea nu ar fi fost afectată, în timp ce botoşăneanul a depus inclusiv fotografii.
La un moment dat, însă, instituţia locală a recunoscut că, în timpul lucrărilor, a fost afectată o parte din terenul reclamanţilor, urmând ca societatea de construcţii să dezafecteze terenul şi să plătească pagubele create. Pentru a face lumină în acest caz, instanţa de judecată a dispus efectuarea unei expertize, însă primul expert a fost înlocuit întrucât nu a întocmit raportul corespunzător şi nici nu a oferit răspunsurile la timp.
Construcţii realizate pe terenuri private
Ulterior, expertiza topo-cadastrală avea să arate că pe terenul oamenilor ar fi fost realizate mai multe construcţii respectiv jumătate din bazinul colector, căminul de vizitare şi conducta subterană în lungime de 65,30 metri şi lăţimea de 4,5 metri, construcţiile existente ocupând în prezent 300,25 metri pătraţi din terenul acestora. Prin urmare, instanţa a decis ca primăria să le plătească proprietarilor suma de 600,12 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului material cauzat prin efectuarea lucrărilor, dar şi 2.347 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Asta pentru că, potrivit magistraţilor, era în datoria Primăriei să verifice mai întâi dacă zona în care lucrările au fost translatate aparţinea de domeniul public sau dacă, prin această deviere, urma să fie încălcată proprietatea privată a cetăţenilor riverani. Contactat telefonic de reporterii „Monitorul”, primarul comunei Coşula, Mircia Acatrinei, a refuzat să comenteze decizia instanţei de judecată. Cum ambele tabere îşi susţin în continuare părerile invocate din start, cel mai probabil procesul va continua la Tribunalul Botoşani.
