Moldova a rămas cea mai săracă regiune și în lipsa unei infrastructuri cât de cât normale situația se va agrava pe an ce trece. O arată și statisticile Băncii Naționale a României (BNR) referitoare la soldul investițiilor străine directe înregistrat în anul 2018. Județul Botoșani a rămas de căruță și față de celelalte județe ale Moldovei, atrăgând doar 0,0936% din soldul investițiilor străine directe făcute până la finele anului trecut.
În 2018, Moldova a atras cele mai puține investiții străine directe
Potrivit BNR, fluxul net al investițiilor străine directe făcute anul trecut în România a ajuns la 5.226 milioane euro. Acesta a rezultat din scăderea banilor scoși de investitorii străini din țară, aproximativ 280 de milioane de euro din cei pe care i-au adus. Soldul total al investițiilor străine în România a ajuns la finalul anului trecut la nivelul de 81.124 milioane euro. Moldova, Regiunea de dezvoltare Nord-Est, este cea care a atras cele mai puține investiții străine în 2018, și anume doar 2,4% din totalul național. În sume absolute acest procent înseamnă doar 1.924 milioane de euro. La acest nivel, se observă orientarea investițiilor directe cu precădere spre regiunea de dezvoltare București-Ilfov (60,7%), alte regiuni de dezvoltare care au atras un volum important fiind: Regiunea Centru (9%), Regiunea Vest (8,6%), Regiunea Sud-Muntenia (6,3%) și regiunea Nord-Vest (5,7%). Alături de Moldova, printre regiunile cele mai puțin atractive sunt: Sud-Est (4,2%) și Sud-Vest Oltenia (3,1%).
Doar 76 de milioane de euro investite în Botoșani
Dacă Moldova este cenușăreasa României la atras investițiile străine, Botoșaniul este cenușăreasa regiunii. Astfel, în Botoșani au ajuns doar 76 de milioane de euro, față de 92 câte au ajuns în Vaslui sau 228 în judeţul Neamț. Iași, Bacău și Suceava își dispută întâietatea atrăgând 460 de milioane de euro, 458 de milioane de euro, respectiv 447 de milioane de euro.
La nivel național, doar în trei județe soldul investițiilor străine directe este mai mic decât cel din Botoșani. Este vorba de județul Gorj, care a atras doar investiții străine directe de trei milioane de euro, Mehedinți cu 16 milioane de euro și Teleormanul lui Dragnea și Dăncilă cu 87 de milioane de euro.
BNR specifică faptul că a fost localizat teritorial investițiile străine directe după sediul social al întreprinderilor, ceea ce nu corespunde întotdeauna cu locul de desfășurare a activității economice. Este cazul marilor lanțuri de magazine care au sediile centrale în București și supermarketuri și hipermarketuri în toată țara. Cu toate acestea, diferenţele în ierarhii nu se schimbă substanțial, pentru că majoritatea retailerilor importanți au magazine aproape în toate județele.
Comerțul, principalul magnet pentru fondurile europene
În 2018, cele mai multe fonduri străine s-au îndreptat spre comerț, investitorii străini accentuând tendința transformării României într-o piață de desfacere. Astfel, au pompat în rețelele de magazine 1.580 de milioane de euro, în timp ce în industria prelucrătoare s-au investit 1.362 de milioane de euro. Și sistemul financiar, băncile și firmele de asigurare, au atras aproximativ 896 de milioane de euro, în timp ce în construcții și tranzacții imobiliare s-au investit 581 de milioane de euro. De remarcat că primele trei domenii, e drept în altă ordine, domină și topul profitului reinvestit. Adică sursa acestor investiții străine directe sunt banii pe care companiile le-au făcut în România. Astfel, aproximativ 73% din banii investiți de străini în România, 991 de milioane de euro, reprezintă profit reinvestit. La nivelul comerțului, procentul este ceva mai mic, aproximativ jumătate, adică 843 de milioane de euro, în timp ce în intermedieri financiare și asigurări, profitul reinvestit reprezintă 66% (592 de milioane de euro).