Multe clădiri emblematice din municipiul Botoşani se sting pe zi ce trece în lipsa unor lucrări de reabilitare şi modernizare. Potrivit legii, clădirile istorice nu pot fi demolate sau modificate fără autorizaţie. Pornind de la procedurile stufoase pentru autorizarea lucrărilor şi fondurile necesare, de ordinul sutelor de mii de euro, unii proprietari aşteaptă demolarea imobilelor, pentru a putea valorifica terenul. Alţii, mizând pe starea clădirilor, fac solicitări pentru scoaterea acestora din lista monumentelor istorice. Asta, în condiţiile în care statul nu acordă sprijin pentru renovarea clădirilor. Acesta este şi motivul pentru care autorităţile locale se feresc să-i sancţioneze pe proprietarii de clădiri monument lăsate în paragină.
„Nu departe de Centrul Vechi al oraşului Botoşani, pe strada I.C. Brătianu, la numărul 22, în apropierea Liceului Pedagogic «Nicolae Iorga», se află o capodoperă arhitecturală ce datează, potrivit datelor istorice, din anul 1900. Casa Silion, căci despre ea este vorba, a fost construită de Ştefan Silion, unul din fiii Spătarului Toader Silion, într-un stil avangardist, numit «Secession», foarte popular la acea vreme, dezvoltat de către arhitecţii austrieci! Monumentul, de o rară frumuseţe, neglijat ani la rând, se luptă astăzi cu bălăriile, paragina şi uitarea. Deşi aflată în proprietate privată, Casa Silion îşi aşteaptă resemnată inevitabilul sfârşit! Nimeni nu este interesat de păstrarea şi renaşterea acestui monument istoric?”, a scris pe o reţea de socializare Ovidiu Mihalache.
„Aceste monumente istorice vorbesc graiul adevărului istoric”
Multe persoane şi-au exprimat regretul faţă de lipsa de interes în repunerea în valoare a acestor clădiri. „În Botoşani există clădiri cu încărcătura istorică unică şi deosebită, lăsate în veşnică paragină! Aceste monumente istorice vorbesc graiul adevărului istoric, dar, din nepăsare şi lipsa de cultură dovedită de-a lungul timpului din partea celor ce distribuie banul public, simţim o înăbuşire a geneticii culturii poporului roman! … Dar ce să mai lungim povestea tristă … vedeţi clădirea Teatrului «Mihai Eminescu»! Nu sunt bani, doar pentru salariile şi pensiile speciale faraonice! Este dovada respectului pentru înaintaşii noştri”, a fost mesajul unui alt botoşănean, Vasîlică Scripcariu.
Fostele sedii ale Direcţiei de Sănătate Publică (strada Marchian), Casei de Sănătate (Bulevardul Eminescu), Muzeului de Etnografie (din zona Maxim Gorki), conturează un tablou sumbru al lipsei de preocupare faţă de clădirile ridicate de înaintaşi.
Ridicat la sfârşitul sec. al XVIII-lea de străbunicul după tată al lui Nicolae Iorga, imobilul în care a funcţionat fostul muzeu de etnografie are pereţii crăpaţi şi scrijeliţi. Clădirea a fost retrocedată unui urmaş al familiei Saint Georges, care a dorit s-o vândă cu 350.000 de euro. După ce negocierile cu Primăria Botoşani şi Consiliul Judeţean (CJ) au eşuat, clădirea a rămas la mâna boschetarilor. Pentru a-i opri, proprietarul a blindat uşile şi geamurile.
Situaţie blocată din cauza proprietarilor
În primăvara anului 2017, viceprimarul Cosmin Andrei şi deputatul Tamara Ciofu au făcut demersuri pentru ca primăria să preia cu titlu gratuit de la Ministerul Sănătăţii, fostele sedii ale DSP şi CJAS. Demersul s-a soldat cu un refuz, oficialii ministerului anunţând că aceste două imobile vor fi reabilitate cu fonduri europene, însă nu s-a mai făcut nimic pentru a le repune în valoare.
O rană deschisă este şi clădirea unde în urmă cu câţiva ani a funcţionat Şcoala Sanitară, tot în zona Maxim Gorki. Clădirea a fost afectată şi de incendii şi de distrugeri în ultimii ani. „Din păcate, acolo a existat şi un blocaj din cauză că acolo erau mai mulţi proprietari. Se pare că situaţia se va simplifica, unul dintre proprietari intenţionează să cumpere şi părţile celorlalţi proprietari şi sperăm că lucrările se vor schimba în bine”, a declarat Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură.
Campanie pentru sensibilizare
Potrivit oficialului, în ultimii ani s-a derulat o activitate mai mult de sensibilizare a proprietarilor în direcţia reabilitării clădirilor monument istoric, fără ca aceştia să fie amendaţi. De cele mai multe ori, motivul invocat este lipsa fondurilor necesare derulării lucrărilor.
„Cu excepţia Teatrului «Eminescu» unde se lucrează la partea de consolidare, la Biserica «Sfântul Gheorghe» lucrarea nu e nici în momentul de faţă atribuită şi se bate pasul pe loc, deşi aproape că au trecut doi ani de la semnarea contractului de finanţare”, a precizat oficialul.
Nu s-a întâmplat nimic nici cu Casa Zamfirescu de pe Pietonalul Unirii, aflată în proprietatea Ministerului Muncii, deşi s-au emis avizele necesare şi sunt şi bani alocaţi pentru lucrări.
În acest an nu s-a lucrat nici la Casa Sofian, reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei anunţă că se fac demersuri pentru obţinerea fondurilor necesare finalizării acestor lucrări. Din fericire, această clădire a fost salvată, fiind făcute lucrări de consolidare şi înlocuite acoperişul şi tâmplăria.
Sute de monumente în judeţ
În judeţul Botoşani sunt peste 500 de monumente istorice. Dintre acestea, 46 sunt încadrate în categoria A, monumente de interes naţional, iar restul sunt încadrate în categoria B, de interes local. Câteva zeci dintre acestea se află în Centrul Vechi, care reprezintă singurul complex arhitectural de acest fel din Moldova. Acesta a beneficiat de o finanţare europeană, în baza căreia au fost refăcute 17 imobile proprietate publică. Au rămas, însă, alte 40 la care nu se poate interveni pentru că sunt proprietate privată. Tot acolo se află şi Casa Ankele, imobil pentru achiziţionarea căruia aleşii locali şi-au dat acceptul încă din anul 2013, dar s-a dovedit că de la vot până la materializarea acestuia este cale lungă presărată în principal cu contre politice.
„Noi trebuie să avem o educaţie a monumentelor pentru că acestea exprimă cultura unui popor. La noi nu ştim din şcoală să apreciem, unii botoşăneni se întreabă de ce băgăm bani în monumente istorice şi nu facem alte lucruri. Trebuie să fim foarte atenţi cu monumentele istorice. Chiar dacă avem o faţadă frumoasă la o clădire, să o protejăm pentru că nu trebuie să trăim numai din clădiri vechi, dar trebuie să le menţinem pentru a arăta ce a fost”, susţine arhitectul Mihai Tulbure.
Sute de monumente în judeţ
Există însă şi cazuri fericite în care monumente istorice, au fost salvate. Casa Prasa, unde a funcţionat Direcţia Agricolă, a fost reabilitată şi găzduieşte Complexul Belvedere, Casele Antipa, unde a fost Centrul Militar, au fost reabilitate şi se vor regăsi într-un ambiţios proiect imobiliar care presupune ridicarea în aceeaşi zonă a unui hotel şi unui bloc, bineînţeles cu punerea în valoare a imobilelor monument istoric.
Salvată va fi şi fosta Şcoală 4, de pe strada Ştefan Luchian. Proprietarul intenţionează să o readucă la viaţă şi să o transforme în hotel. Nici fostul sediu al Partidului Democrat, aflat pe Bulevardul Eminescu nu va mai reprezenta un motiv de mâhnire pentru botoşăneni. Tot un investitor privat va investi pentru repunerea în valoarea a clădirii, care va fi armonizată cu o construcţie nouă, ce va fi ridicată în aceeaşi zonă.