Alte cuvinte a căror origine se află într-o expresie mai veche sunt cele care denumesc mijloacele de transport în comun: omnibuz, autobuz, microbuz, troleibuz. Expresia a avut o evoluție cât se poate de interesantă, plecând de la un cu totul alt înțeles decât cel actual, rezumat într-un singur cuvânt.
Prin deceniul trei al secolului al XIX-lea, pe străzile orașelor franceze au început să circule niște mijloace de transport cărora li s-a spus „voitures omnibus”, adică „vehicule pentru toți”. În limba latină există, la forma de nominativ plural, cuvântul omnes, însemnând „tot”, având forma de dativ plural „omnibus”, adică „pentru toți”. Aceste vehicule desemnau, așadar, ceea ce noi numim astăzi „transport în comun”.
La un moment dat, francezii au prescurtat numele acestui mijloc de transport, și de la „voitures omnibus” s-a ajuns la „omnibus”, care căpăta înțelesul întregii construcții de până atunci. Și mai târziu, prescurtarea a continuat, folosindu-se doar terminația „bus”, cu forma românească „buz”, pentru a desemna vehiculul de transport în comun. Cu această terminație s-au format, ulterior, alte cuvinte: „autobus” (mijloc de transport care merge fără tracțiune animală, cu ajutorul unui motor, spre deosebire de vechiul „horsebus”, vehicul tras de cai), „trolleybus” (din englezescul „trolley”, desemnând dispozitivul instalat pe acest gen de vehicule, un braț metalic prevăzut la capăt cu o rolă de contact prin care se ia curent electric de la un cablu aerian), „microbus” (vehicul de transport de mici dimensiuni), „hydrobus” (vehicul de transport pe apă). Rezumând, de la „voitures omnibus” s-a ajuns la forma intermediară „omnibus”, iar în final „bus” („buz”, în românește).
Francezii își arogă paternitatea termenului, având propriile lor explicații în legătură cu aceasta. Conform unei legende promovate de către Muzeul Francez al Transporturilor, numele „omnibus-ului” e derivat de la numele lui Omnès, un pălărier al cărui magazin având această firmă se afla la Nantes, chiar în stația în care opreau vehiculele trase de cai aparținând unui alt întreprinzător local, Stanislas Baudry, a cărui afacere debuta în 1823. Francezii au făcut un joc de cuvinte între numele pălărierului și cuvântul latin „omnibus”, ieșind „Omnès omnibus”, adică Omnès/tot, în latină, pentru toți”. Să menționăm, totuși, că din cercetările istoricilor nu a fost atestat, pentru acea perioadă, niciun pălărier cu acest nume locuind pe acea stradă.
În 1892, fiul contabilului lui Baudry scria, în „Buletinul Societății Arheologice din Nantes”, că termenul omnibus avea o origine mai simplă. Baudry obișnuia să-și numească vehiculele trase de cai închiriate cu prilejul căsătoriilor „Dames Blanches”, adică „Doamnele Albe”, nume care, îi spuneau criticii, nu avea nici un sens. Baudry a răspuns folosind un cuvânt latin și spunând „Atunci, acestea sunt «voitures omnibus», adică vehicule pentru toți”. Acest nume a prins imediat, fiind folosit de atunci până în zilele noastre.
La final, o expresie latină ce folosește termenul de la care a plecat numele mijloacelor de transport în comun: ”Omnia mea mecum porto” (”Tot ceea ce am duc cu mine”). Expresia a fost folosită de Cicero, fiind versiunea latină a răspunsului dat de filosoful Bias concetățenilor săi, mirați că părăsea cetatea asediată de perși fără a-și lua nimic la el. Răspunsul voia să arate că spiritul este cea mai mare bogăție a înțeleptului, care îl însoțește pe acesta peste tot.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
Un horse-drawn omnibus (omnibus tras de cai), pe străzile Londrei, în 1902
”Elektromote”, precursorul troleibuzelor, circulând la Berlin în 1882. Sus se poate vedea roata de contact cu cablul electric aerian, roată numită trolley
