Reabilitarea clădirii Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani pare mai aproape ca niciodată, după ce Consiliul Judeţean (CJ) a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, care presupun cheltuieli totale de aproximativ 36 de milioane de lei cu tot cu TVA, adică peste 7,6 milioane de euro, din care partea CJ-ului este de aproximativ 580 de mii de lei, adică ceva mai mult de 120 de mii de euro.
Mai mult, consilierii judeţeni au şi aprobat predarea clădirii către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar de acum urmează să identifice un spaţiu în care patrimoniul muzeului, inclusiv obiectele de tezaur, să fie depozitate pe perioada reabilitării clădirii, adică pentru minim trei ani şi şase luni, la cât este estimată perioada de proiectare şi reabilitare a clădirii. „Patrimoniul va trebui în totalitate împachetat, conform normelor de conservare, mai ales tot ce ţine de patrimoniul mai friabil, adică lemn, piele, hârtie, sticlă, porţelan şi aşa mai departe, dar şi materialul de natură arheologică, mai ales ceramica Culturii Cucuteni, şi care presupune condiţii speciale de transport, conservare şi depozitare. Ne-am gândit să găsim un spaţiu adecvat, asta însemnă că spaţiul trebuie să îndeplinească atât condiţiile microclimatice, cât şi cele privind securitatea”, a declarat Aurel Melniciuc, directorul instituţiei muzeale.
Armata nu are spaţii adecvate cerinţelor
Melniciuc a purtat discuţii cu comandantul garnizoanei Botoşani, lt.col. Petrea-Cornel Titiliuc pentru identificarea unui spaţiu adecvat, care ar fi putut îndeplini cele două condiţii esenţiale – microclimat şi securitate – în cadrul unităţii militare. „Ştiam că ei au nişte hale despre care presupuneam noi că ar fi disponibile. Din păcate ne-au spus că nici ei nu au spaţiu suficient pentru depozitare”, a mai spus directorul Muzeului.
Lt.col. Titiliuc a confirmat discuţiile cu şi a afirmat că unitatea pe care o conduce nu deţine spaţii şi că ea este cantonată în spaţii de care se ocupă UM1189, condusă de lt.col. Gelu Ciobanu. La rândul său, acesta susţine că spaţiile libere pe care le are sunt improprii din punct de vedere al asigurării microclimatului cerut de păstrarea în condiţii optime a obiectelor de patrimoniu, clădirile respective având nevoie de investiţii substanţiale constând în lucrări de renovare capitale pentru a putea fi utilizate în vreun scop. Mai mult, acesta a afirmat că, în eventualitate identificării unui spaţiu, un protocol ar trebui discutat cu Ministerul Apărării, care este cel ce va decide în această situaţie.
Soluţie căutată la CJ
În aceste condiţii, directorul Muzeului speră ca reprezentanţii CJ să găsească o soluţie, pentru că procesul de pregătire a patrimoniului pentru mutare este unul de durată. „Vom purta discuţii şi cu reprezentanţii Consiliului Judeţean poate depistăm în cadrul patrimoniului imobiliar al CJ o anexă suficient de mare care să ne găzduiască bunurile culturale. Din câte ştiu, nici CJ nu are suficiente spaţii”, a mai spus Melniciuc, adăugând că este vorba de aproximativ o sută de mii de exponate, din care câteva sute sunt considerate de tezaur, iar altele sunt în curs de clasificare în categoria tezaur.
Preşedintele CJ, Costică Macaleţi, este optimist că se va găsi o soluţie pentru patrimoniul Muzeului. „O să găsim o locaţie, în deplină siguranţă şi securitate şi o să le mute. O să găsim o soluţie, important e să demarăm lucrările”, a declarat Macaleţi.
Lucrările de renovare, similare cu cele de la Teatru
Reabilitarea Muzeului presupune lucrări de amploare, pe alocuri similare cu cele de la Teatrul „Mihai Eminescu”. Astfel, vor trebui consolidate fundaţia şi pereţii de piatră de la demisol prin injectarea în masa zidăriei de mortar fluid, vor fi consolidaţi şpaleţii cu bolţi de la demisol, se vor efectua placări cu plase sudate pe traseul fisurilor/crăpăturilor cu tencuială armată şi realizarea unor cămăşuieli armate cu bare independente cu grosime de 15 centimetri, pe faţa interioară a bolţilor de la demisol. De asemenea, va trebui decapată toată tencuiala şi rostuită zidăria, iar fisurile de până la trei milimetri vor fi injectate cu mortar sau răşini epoxidice. Se va interveni şi se vor reface tencuiala, finisajele, dar şi elementele decorative.
În multitudinea de lucrări prinse se regăseşte şi înălţarea mansardei Muzeului şi amenajarea aici a spaţiilor administrative. „Practic aici vor fi mutate toate spaţiile administrative, birouri şi depozite. Astfel vom extinde spaţiul expoziţional de la 17 săli la 23 de săli de expunere plus crearea unor spaţii destinate unor activităţi cu publicul (ateliere creative, săli multimedia)”, mai spune directorul Muzeului.
Odată cu reabilitarea, Muzeul va fi dotat şi cu două lifturi pentru personal şi materiale. De asemenea, se vor reface toate instalaţiile, iar spaţiul expoziţional va fi modernizat pentru a face faţă cerinţelor tinerei generaţii.
Acesta ar fi primul proiect de reabilitare a unui muzeu făcut de CNI.
Clădire cu o istorie uriaşă
Clădirea în care funcţionează acum Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani a fost ani de-a rândul Palatul Administrativ al Judeţului. Ea a fost construită la începutul secolului XX după proiectul arhitectului Petre Antonescu, cel care a mai făcut Primăria Bucureştiului, Arcul de Triumf, Cazinourile din Sinaia şi Constanţa, precum şi multe dintre locuinţe particulare aflate acum în patrimoniul naţional.
Actul de naştere a fost semnat în trei exemplare, la 31 octombrie 1904. Un exemplar a fost trimis la Arhivele statului din Bucureşti, un exemplar a rămas la Prefectură, iar unul a fost introdus într-un tub metalic, alături de monede din acea vreme, iar tubul a fost îngropat în temelia clădirii. Piatra de temelie a fost pusă pe 4 octombrie 1904, dar lucrările au început abia în martie 1905. La 28 noiembrie 1906, construcţia a fost finalizată, iar conducerea judeţului de atunci a dedicat această clădire jubileului celor 40 de ani de domnie a regelui Carol I.
Stilul este unul eclectic, de influenţă franceză. Execuţia monumentului a fost asumată de firma de antreprenoriat I. Vignali şi E. Gambara din Iaşi.
De-a lungul anilor, clădirea a găzduit Prefectura, Consiliul Judeţean, biroul medicului şef al judeţului, biroul medicului şef veterinar, cel al inspectorului şef de poliţie, instituţia de coordonare a învăţământului şi a cultelor, iar din 1977 adăposteşte Muzeul Judeţean de Istorie.
Pentru sala de Consiliu a Prefecturii a fost comandat un tablou al pictorului Arthur Verona, tablou care poate fi admirat şi acum în Sala Oglinzilor.
