Guvernul dă înapoi în privinţa reducerii veniturilor bugetarilor. Varianta eliminării sporului de 15% acordat bugetarilor pentru condiţii grele şi vătămătoare de muncă, lansată pe surse de către agenţia de presă a statului, Agerpres, a fost retractată de către guvernanţi după reacţiile din mediul sindical, mai ales că premierul Viorica Dăncilă vrea să candideze în alegerile prezidenţiale.
Anunţul a fost făcut de ministrul Muncii, social-democratul botoşănean Marius Budăi. „Au fost nişte discuţii pe un anumit spor pe care nu îl primeşte toată administraţia publică. Trebuie separate cumva lucrurile, pentru că administraţia locală îşi stabileşte singură aceste sporuri şi salariile. Chiar am fost la doamna prim-ministru şi am discutat cu dumneaei şi în jumătate de oră chiar a postat pe Facebook că nu este cazul ca prin rectificarea bugetară să se reducă acest spor”, a spus ministrul Muncii.
La rândul său, premierul Viorica Dăncilă a afirmat că Guvernul nu va tăia veniturile românilor prin rectificarea bugetară. „Prin actuala rectificare bugetară, Guvernul nu va tăia veniturile românilor. Am luat în calcul mai multe măsuri pe care să le includem în această rectificare şi am dezbătut impactul fiecăreia, ţinând cont de faptul că în spatele cifrelor se află cetăţenii români”, a scris Dăncilă pe contul său de Facebook.
Guvernul s-a speriat de sindicate
Un proiect de ordonanţă de urgenţă, ce ar urmează să fie pus în discuţie luni, odată cu rectificarea bugetară, ar fi vizat abrogarea sporului de 15% din salariul de bază pentru condiţii grele şi vătămătoare, scria, joi, Agerpres, citând surse guvernamentale. Măsura echivalează, practic, cu o reducere salarială, deoarece majoritatea angajaţilor din sistemul bugetar beneficiau de acest spor.
Imediat de au aflat de intenţia guvernului, liderii de sindicat au anunţat că vor începe protestele. „Vă daţi seama că nu vom sta cu mâinile în sân şi vom demara lupta sindicală. Noi avem sporuri câştigate în instanţă pe durata de valabilitate a buletinelor de expertiză a condiţiilor de la locurilor de muncă, adică pe trei ani. Este cazul angajaţilor de la Muzeul Judeţean şi Memorialul Ipoteşti. Pe acestea cum le-ar putea anula printr-o ordonanţă?”, a declarat Camelia Socianu, liderul Sindicatului „Impact” Botoşani.
Posturi blocate
Ordonanţa mai vizează, de asemenea, blocarea posturilor vacante din sectorul bugetar vor fi blocate, cu excepţia celor din Sănătate, Educaţie şi Poliţie, şi asta în condiţiile în care multe instituţii au personalul subdimensionat, iar, ca exemplu, casele de pensii nu au capacitatea cu actualul număr de angajaţi de a pune în practică recalcularea pensiilor impusă de noua lege.
O măsură aşteptată este însă cea care reglementează funcţiile publice şi care prevede ca funcţiile de conducere să reprezinte maximum 12% din posturile de execuţie şi minimum 25 de posturi pentru o direcţie etc. Aceasta va fi extinsă la toate instituţiile, deoarece există cazuri de director cu trei subordonaţi. Prin intermediul aceleiaşi ordonanţe se are în vedere şi reducerea cu 50% a posturilor de secretari de stat la nivelul ministerelor şi a cabinetelor acestora, dar nu şi în cazul în care există doar un secretar.
Schemele de impozitare a pensiilor speciale, încă în discuţie
Pe de altă parte, ministrul Muncii a declarat că astăzi se va finaliza schema de impozitare sau taxare a pensiilor de serviciu. „Vis-à-vis de pensiile de serviciu, eu am să le zic aşa cum scrie la lege, sunt câteva scheme care până luni vor fi decise, de impozitare sau de taxare. Sunt chestiuni discutate şi vor fi asumate prin rectificarea bugetară. Este vorba în primul rând de separarea pensiilor pe contributivitate, acele pensii care se plătesc din bugetul asigurărilor de stat faţă de celelalte indemnizaţii sau pensii de serviciu care se plătesc din bugetul de stat. Acele pensii care se plătesc din bugetul de stat vor fi acele pensii care, conform pragurilor valorice apărute deja în presă, se vor taxa suplimentar”, a afirmat Budăi, adăugând că se iau în calcul şi o parte a pensiilor militare, care au fost stabilite prin derogare de la normele în vigoare.
Pragurile luate în calcul la impozitare vor fi de 7.000 de lei şi 10.000 de lei.
Ministrul nu crede că impozitarea sau taxarea acestor pensii ar fi neconstituţională atâta timp cât ele au fost stabilite de legi speciale şi nu de cadrul care reglementează majoritatea pensiilor.
