Apropierea alegerilor locale le-a adus aleşilor judeţeni aminte de starea dezastruoasă a drumurilor. Astfel, în cea mai recentă şedinţă a Consiliului Judeţean (CJ) au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici pentru idouă drumuri judeţene care sunt printre cele mai proaste. Este vorba de drumurile Coţuşca – Viişoara Mică – Viişoara (şapte kilometri) şi de Darabani – intersecţie cu DJ 293 (zece kilometri).
„Am stabilit indicatorii tehnico-economici pentru a putea realiza studiile şi proiectele necesare pentru ca în momentul în care se va da drumul la cea de a treia ediţie a Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL III) să le înaintăm spre finanţare guvernului. La ora actuală, noi nu mai avem nici o axă de finanţare europeană pentru drumurile judeţene şi banii de investiţii trebuie să-i atragem de la guvern”, a declarat vicepreşedintele CJ, Dorin Birta, care răspunde de starea drumurilor din judeţ.
Modernizarea DJ 293A Coţuşca – Viişoara Mică – Viişoara presupune asfaltarea a şapte kilometri de drum pietruit, lucrări a căror valoare se ridică la aproximativ 3,2 milioane de euro. Majoritatea sectorului de drum este pe teritoriul comunei Coţuşca. Acest drum are o istorie interesantă. Până înainte de 1989, drumul figura asfaltat, dar nu a văzut niciodată asfalt. Mulţi ani, pe acesta nu s-a putut interveni, pentru că nu se puteau face lucrări de întreţinere cu asfalt pe un drum de piatră, astfel că maximum ce se făcea era punerea de piatră. Prin programul PNDL I s-au asfaltat doar 4,5 kilometri de la Cuza Vodă până în apropiere de ieşire din Viişoara, iar alţi şapte kilometri, până la Coţuşca, precum şi un pod au rămas nereabilitaţi.
Cel de al doilea drum, Darabani – intersecţie cu DJ 293 are o distanţă de 10 kilometri şi face legătură între Darabani şi Havârna, iar valoarea lucrărilor ar fi estimate la peste 4,7 milioane de euro.
PNDL, un program cu o pronunţată încărcătură politică
Oficial, despre PNDL III nu s-a vorbit încă la nivel naţional, dar, neoficial social-democraţii pregătesc acest program pentru sfârşitul anului, astfel încât să fie bugetat anul viitor înainte de alegerile locale. „PNDL reprezintă sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală şi are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din ţară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice, în domeniile: sănătate, educaţie, apă – canalizare, energie termică şi electrică, inclusiv iluminat public, transport / drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire şi sport”, se arată pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Atât despre PNDL I, cât şi despre PNDL II opoziţia a spus, la momentul lansării lor, că sunt vectori pentru partidul de la putere de a-şi consolida influenţa în anumite zone şi de a-şi cumpăra primarii. Criticile au vizat că cele două programe nu au presupus o prioritizare a lucrărilor şi că de multe ori s-au construit săli de sport sau cămine culturale în sate îmbătrânite în locul unor investiţii mult mai necesare comunităţilor locale, precum drumuri, reţele de apă şi canalizare, alimentare cu gaz, etc.