Agricultura de subzistenţă deţine încă cea mai mare pondere în judeţul Botoşani, chiar s-au constituit ferme mari, care au comasat terenurile. Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică, publicate în anuarul statistic pe 2018, 40% din populaţia ocupată a judeţului îşi desfăşura activitatea în agricultură. Mai exact, la nivelul anului 2017, din cele 131.700 de persoane considerate ca fiind ocupate, 53.600 îşi câştigau traiul în baza resurselor obţinute din agricultură.
Procentul este unul dintre cele mai ridicate din ţară, la nivel naţional ponderea persoanelor ocupate în agricultură fiind de 23%, cel mai ridicat nivel din ţările UE.
Potrivit metodologiei de calcul a Statisticii, „populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care au desfăşurat o activitate economică producătoare de bunuri şi servicii de cel puţin o oră (cel puţin 15 ore pentru lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi din agricultură) într-o săptămână, în scopul obţinerii de venituri sub formă de salarii, plată în natură s-au alte beneficii”, a declarat Valentin Popa, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Botoşani.
„Nu mă miră această statistică. Cred că sunt chiar mai mulţi cei care trăiesc de pe urma agriculturii. Gândiţi-vă la situaţia din mediul rural. Câţi angajatori din alte domenii sunt? Uşor trebuie să comasăm şi noi terenurile şi să facem o agricultură competitivă, modernă, pentru că ăsta e viitorul! Să nu uităm că profilul judeţului este agricol şi că sunt culturi în care deţinem supremaţia la nivel naţional”, a declarat Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole a Judeţului (DAJ) Botoşani.
Doar 3,2% din cei ce muncesc în agricultură sunt salariați
De remarcat, însă că majoritatea populaţiei ocupate în agricultură nu este salariată şi prestează această activitate doar pentru obţinerea întreţinerea familiei. Oficial, la nivelul anului 2017, numărul de salariaţi din agricultură era de doar 1.735, reprezentând doar 1,3% din populaţia ocupată a judeţului şi 3,2% din totalul angajaţilor din agricultură.
Potrivit ultimelor date statistice disponibile, cele de la nivelul anului 2014, din suprafaţa toată a judeţului de 498.569 de hectare, 392.761 hectare reprezintă suprafaţa agricolă. Cea mai mare parte, 298.741 hectare o reprezintă terenul arabil, în timp ce păşunile reprezintă 75.146 hectare, iar fâneţele 14.635 de hectare. La acestea se adaugă 1.680 de hectare de vii şi 2.559 de hectare de livezi.
Dacă raportăm suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii în acest an 281.599,62 hectare la terenul arabil din judeţ, observăm că majoritatea, 94%, este lucrat. „În general, nu mai avem teren lăsat nelucrat, decât acela care nu este productiv”, a conchis directorul DAJ Botoşani.
Un sfert din populația României trăiește în agricultură
Aproape un sfert (23%) din populaţia României era ocupată în agricultură în 2018, ceea ce plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană, unde media populaţiei ocupate din sectorul agricol era de 4%, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În rândul statelor membre, cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură se înregistra anul trecut în România (23% din totalul angajaţilor), Bulgaria (18%), Grecia (11%) şi Polonia (10%), în timp ce în domeniul industrial cel mai ridicat procent era în Cehia (37%), Slovacia (32%), Polonia (31%), Slovenia şi România (ambele cu 30%).
Serviciile reprezintă peste 80% din forţa de muncă totală în şapte ţări: Olanda, Marea Britanie, Belgia, Malta, Franţa, Danemarca şi Luxemburg.
De remarcat că cea mai mare valoare adăugată Produsului Intern Brut (PIB), o aduc, peste tot în lume serviciile şi nu activităţile direct productive. Aşa se explică faptul că ţările bogate au un sector al serviciilor foarte bine dezvoltat.
Potrivit Eurostat, anul trecut, serviciile au generat 73% din valoarea adăugată totală, industria 25% şi agricultura 2%.
