Tarele regimului comunist şi frica de colectivizare îi macină pe producătorii botoşăneni, care refuză să se asocieze, chiar dacă aceste lucru le-ar aduce mai multe beneficii.
Un astfel de exemplu este cel al producătorilor de usturoi din zona Copălăului, care refuză să intre în asociaţia creată cu sprijinul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură (DAJ) Botoşani în scopul de a demara demersurile la Uniunea Europeană pentru obţinerea IGP (n.r. – Indicație Geografică Protejată).
„Noi am încercat acolo mai multe variante de a-i lămuri pe cultivatori să se asocieze. Sperăm să reuşim să-i facem să înţeleagă fenomenul de asociere şi să obţină Indicaţia Geografică Protejată cu această cultură: «Usturoi de Copălău». E păcat! Avem «Caşcavalul de Săveni» în analiză la Comisia Europeană şi am vrea şi pentru usturoiul de Copălău să primim o protecţie europeană. Am fi primul judeţ din România cu protecţie la nivel european”, a declarat directorul DAJ Botoşani, Cristian Delibaş.
Potrivit acestuia, toate demersurile sunt făcute, singurul lucru care lipseşte, culmea şi cel mai important, este asocierea cultivatorilor. Aceasta este necesară, deoarece Regulamentul UE spune că au voie să acceseze această protecţie doar un grup aplicant, adică o cooperativă sau o asociaţie.
„Am conturat o asociaţie a cultivatorilor de usturoi, dar, din păcate, scriptic este funcţională, însă practică este nefuncţională. Noi le-am recomandat să facă o cooperativă, pentru că trebuie să se unească şi să comercializeze produsele. Pe cooperativă au foarte multe facilităţi şi sunt scutiţi de impozit. Din păcate, foarte mulţi cultivatori au mentalitatea de dinainte de ’90, pentru că au trăit acele vremuri. Am avut trei întâlniri la nivel ministerial pe această temă. Avem caietul de sarcini la cheie, doar trebuie aplicat, dar nu se vrea”, a mai spus şeful agriculturii botoşănene, care rememorează că şi în cazul „Caşcavalului de Săveni” s-a confruntat cu aceleaşi reticenţe: „Dar până la urmă s-a reuşit şi în acest grup de aplicanţi sunt şase producători locali din zonă”.
Judeţul Botoşani este printre cele mai mari producătoare de usturoi din ţară. În cadrul programului de subvenţionare a acestei culturi, în judeţ au fost depuse 40 de solicitări pentru o suprafaţă totală de 32,16 hectare. Cele mai multe cereri au venit din zona Copălăului, iar cea mai mare suprafaţă înscris în program este a unui agricultor care vrea să cultive cu usturoi opt hectare.
În ultimii opt ani, România a înregistrat un declin cu aproape 20% la producţia de usturoi, de la circa 67.000 de tone în 2010, la numai 55.000 de tone în 2017, în timp ce importurile au crescut semnificativ pentru a asigura consumul intern. Principalele ţări din UE de unde se importă usturoi sunt: Olanda, Cehia, Spania, Ungaria, Germania, Grecia, Franţa, Polonia, Bulgaria, iar din ţările terţe: Turcia, China, Egipt şi Moldova.
La nivelul României, consumul de legume mediu anual pe locuitor se situează în jurul valorii de 155,9 kilograme, din care consumul de usturoi anual/cap de locuitor reprezintă 2,2 kilograme, respectiv 1,41% din consumul total de legume.