Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Costică Macaleţi, nu ar spune „nu” unei candidaturi uninominale la şefia judeţului la următoarele alegeri locale. „Vom face o evaluare în cadrul partidului, iar candidatul cu cea mai bună poziţie va fi cel desemnat. În principiu, rămân fidel poziţiei de a mă retrage la finalul mandatului, dar ştiţi cum e «niciodată să nu spui niciodată»”, a declarat Costică Macaleţi, lăsându-şi astfel o portiţă larg deschisă pentru a reveni asupra deciziei de a ieşi la pensie vara viitoare.
Acesta s-a arătat favorabil deciziei premierului Viorica Dăncilă ca preşedinţii consiliilor judeţene să fie aleşi uninominal şi a refuzat să spună „dacă s-a greşit atunci când s-a decis la votul indirect pentru alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene”.
Favorabil acestei decizii a premierului s-a arătat şi vicepreşedintele CJ, Dorin Birta, un alt posibil candidat la preşedinţia deliberativului judeţean. „Au mai fost experienţe de acest gen. Probabil că cetăţenii vor evalua această propunere… Din punctul meu de vedere, cred că este o idee bună, ţinând cont că la UAT-uri (oraşe, comune) s-a menţinut votul uninominal pentru primari, cred că şi la CJ este o decizie înţeleaptă”, a declarat Dorin Birta, care susţine că nu este tentat de o candidatură la şefia CJ. „Nu m-am gândit la aşa ceva. Deocamdată am foarte multă treabă ca şi vicepreşedinte al CJ. Mai este mult timp de gândire şi de luare a unei decizii. Decizia se va lua în forurile de conducere a partidului la nivel de judeţ. Mai sunt şi alte opţiuni şi nu cred că este oportun să discutăm despre acest lucru”, a conchis vicepreşedintele CJ.
Votul direct într-un singur tur minimizează pierderile PSD
Guvernul a adoptat luni o ordonanţă de urgenţă care prevede alegerea preşedinţilor de consiliu judeţean prin vot direct de către cetăţeni. „Dacă primarul este ales uninominal, preşedintele de consiliu judeţean era ales ca urmare a votului consilierilor judeţeni. Considerăm şi am considerat că acest lucru trebuie să înceteze şi mă bucur foarte mult că Guvernul a adoptat această măsură – să aducem cetăţeanul foarte aproape de actul decizional”, a declarat vicepremierul Daniel Suciu. Măsura îi avantajează pe „baronii judeţeni”, care, indiferent de partid, nu vor sta la mâna consilierilor, ci îşi vor putea securiza funcţiile prin votul popular.
Să luăm exemplul judeţului Botoşani. După alegerile locale din 2016, PSD are 18 consilieri judeţeni, iar PNL 15. În aceste condiţii, alegerea conducerii CJ indirect a fost o formalitate, PSD având majoritate. Dar dacă ar fi să aplicăm rezultatele alegerilor europarlamentare înregistrate la sfârşitul lunii trecute, PSD ar avea 14 mandate, PNL – 12, USR – 4, iar Pro România – 3. Deci, PSD ar pierde majoritatea în CJ şi ar avea nevoie de o alianţă cu Pro România pentru a impune conducerea, ceea ce ar duce şi la o cedare a unei funcţii de vicepreşedinte. Iar cazul de la Botoşani este unul fericit, în alte judeţe PSD ar ajunge în opoziţie, PNL şi USR deţinând împreună largi majorităţi.
Iohannis: „PSD nu a înţeles nimic din aceste alegeri”
De altfel, Preşedinţia României a reacţionat, criticând dur decizia guvernului, care ar avantaja partidul de guvernământ: „PSD nu a înţeles nimic din aceste alegeri pe care le-a pierdut într-un mod catastrofal şi umblă iar la cutia cu ordonanţe de urgenţă, încercând să schimbe regula jocului în timpul jocului, fapt care este inacceptabil”.
