Trei sferturi dintre români spun că nu ar lucra în agricultură, deşi consideră că este o ramură economică importantă, potrivit unui sondaj de opinie realizat de iVox la solicitarea World Vision România, prin metoda CAWI, în perioada 1-31 martie 2019 martie pe un eşantion de 3.426 persoane.
Lipsa forţei de muncă pune în pericol piscicultura
Situaţia este similară şi în judeţul Botoşani, unde angajatorii găsesc cu greu forţă de muncă pentru slujbele din agricultură. Şi asta în condiţiile în care grosul şomerilor şi a persoanelor fără slujbe, dar şi a beneficiarilor de venit minim garantat din judeţ provin din mediul rural. „Ne confruntăm cu o lipsă de personal şi calificat şi necalificat, dar nu suntem singuri. Problema asta o au toate sectoarele de activitate. Nici ingineri piscicoli nu prea mai sunt pe la noi prin zonă. Lumea vrea să stea la oraş, vrea program fix de opt ore, nu mai vrea să se încalţe în cizme. Nu că nu găsesc personal calificat, dar nu găsesc personal care să muncească în condiţiile din piscicultură, pentru că este o muncă grea”, declară Gheorghe Nistor, administratorul Piscicola Botoşani.
Acesta susţine chiar că viitorul domeniului piscicol este în pericol şi la noi din judeţ. „Dacă vor mai apărea specialişti care să vrea să lucreze de dimineaţă până noaptea vom merge mai departe, dacă nu, se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat în Ardeal”, a mai spus Nistor, care susţine că specializarea piscicultură a dispărut din oferta şcolară a Universităţii Agronomice din Iaşi. „În ultimii trei ani nu mai există secţia, pentru că nu sunt studenţi. Băiatul meu este student la medicină veterinară, a aplicat şi la piscicultură, dar, în 2017, a fost singurul. La fel şi în 2018. Această secţie nu prea mai există. Singura facultate de piscicultură care forma specialişti era cea de la Galaţi, facultate care, după Revoluţie, din lipsă de studenţi, s-a reprofilat”, a mai spus piscicultorul.
Cultivatorii şi crescătorii de animale au şi ei probleme
Probleme cu găsirea personalului întâmpină şi crescătorii de animale. Dacă îngrijitori mai găsesc, zilieri mai greu. „Ne este foarte greu să găsim oameni să tundă oile, pentru că ciobanii nu vor. Cu ei te-ai împăcat pentru păscut şi muls, nu pentru muls. Dăm şi şase lei pe oaie, plus ţigări şi mâncare şi tot găsim cu greu oamenii”, a declarat Victor Arăpaşu, unul dintre cei mai importanţi crescători de oi din judeţ.
Şi în domeniul culturilor lipsa forţei de muncă şi îmbătrânirea populaţiei active sunt nişte probleme greu de surmontat, lucru recunoscut chiar de către directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Botoşani, Cristian Delibaș. El a făcut aceste declaraţii în contextul situaţiei că mulţi cultivatori nu s-au putut înscrie în programul guvernamental pentru subvenţionarea producţiei din cauza faptului că lucrează suprafeţe prea mici şi nu aveau forţa de a-şi mări suprafaţa. „Nu putem cere unei persoane trecute de pragul de pensionare să-şi dezvolte o afacere. Noi îi aşteptăm pe tineri să întoarcă şi să preia afacerea bunicilor, părinţilor. Asta este speranţa noastră”, a conchis Delibaş.
Agricultura, privită ca o Cenuşăreasă
Sondajul de opinie iVox scoate în evidenţă că peste jumătate, mai exact 64%, dintre cei chestionaţi consideră că rolul agriculturii este unul esenţial sau important.
După părerea a peste o treime dintre cei intervievaţi, lucrătorii în agricultură nu au nevoie de prea multă carte, fiind suficiente patru clase, gimnaziul sau cel mult o şcoală profesională. În acelaşi timp, jumătate dintre români nu şi-ar da copiii la un liceu agricol şi doar 20% i-ar îndemna să aleagă această specialitate.
În acelaşi timp, şapte din zece respondenţi nu iau în considerare posibilitatea de a lucra în domeniul agriculturii. Dintre cei care lucrează sau s-au gândit că ar exista pentru ei o posibilitate de a se angaja în domeniul agriculturii, 40,69% consideră atractivă meseria de horticultor, 33,33% pe cea de apicultor, iar 27,07% preferă peisagistica.
Peste trei sferturi dintre cei care lucrează sau ar lucra în agricultură, 76,85%, şi-ar dori să-şi desfăşoare activitatea ca antreprenor.