Prioritizarea investiţiilor şi a nevoilor comunităţilor locale este un termen necunoscut pentru actuala guvernare. Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) şi Compania Naţională de Investiţii (CNI) a deschis larg baierele bugetului de stat pentru primari, în special pentru cei de la putere, care au obţinut finanţări pentru tot felul de investiţii la ei în comune, dar de cele mai multe ori nu sunt tocmai şi cele care ar putea ajuta comunitatea pentru a se dezvolta.
Exemplu este ceea ce s-a întâmplat la sfârşitul săptămânii trecute, când vicepremierul Daniel Suciu şi reprezentanţii CNI, au semnat contractele de execuţie pentru patru săli de sport în comunele Mitoc, Cordăreni, Lozna şi Curteşti, deşi acestea au încă drumuri pietruite şi nu au apă sau canalizare.
Mitoc, o comună înglodată dar cu sala de sport
Aflată de malul Prutului, comuna Mitoc, alcătuită din două sate Horia şi Mitoc, a fost făcută cunoscută de Florică Murariu, fostul căpitan al echipei naţionale de rugby, împuşcat în timpul Revoluţiei din 1989. În rest, ştirile care vin dinspre acest colţ al judeţului sunt legate de protestele oamenilor pentru drumuri decente. Şi este normal să fie aşa, când din cei 60 de kilometri comunali şi săteşti doar doi sunt asfaltaţi, iar la patru au început lucrările de asfaltare. De asemenea, drumul judeţean care trece prin comună, Avrămeni – Mitoc este sub orice critică, dar primarul Ioan Galiţ susţine că, împreună cu ceilalţi primari din zonă, au făcut demersuri către CJ pentru asfaltarea acestuia. În comună nu este canalizare, dar fiind „o aglomerare” sub 2.000 de locuitori, edilii nu sunt ameninţaţi de autorităţile statului cu posibile amenzi.
În aceste condiţii, primarul PSD Ioan Galiţ a preferat să opteze pentru construcţia de sală de sport. În comună sunt doar 269 de şcolari, iar populaţia este îmbătrânită, ca de altfel în întreg judeţul. „Când am depus cererea de finanţare noi aveam 315 copii la şcoală. Nu avem nici cămin cultural şi de aceea am optat pentru o sală de sport, în care să poată face copiii sport iarna şi să se desfăşoare acţiuni culturale”, a declarat Ioan Galiţ.
Potrivit datelor publicate în Anuarul statistic 2018, la 1 iulie 2017, în comuna Mitoc, erau 666 de persoane cu vârsta sub 25 de ani, iar sporul natural era negativ, înregistrându-se cu 50% mai multe decese decât naşteri. De asemenea, în Mitoc erau 58 de angajaţi, patru şomeri şi un beneficiar de venit minim garantat. În evidenţele de la Statistică apar trei mici agenţi economici, iar cifra totală de afaceri a acestora este de doar 586 de mii de lei, adică de vreo 123 de mii de euro.
De remarcat că Mitocul este pe locul 10 în topul alocărilor bugetare făcute în acest an de CJ, cu o medie de 134,6 lei/locuitor.
Sală de sport pentru 160 de elevi
Situaţia nu diferă radical nici în cazul comunei Cordăreni, care are în componenţă trei sate: Cordăreni, Griviţa şi Slobozia. Şi aici drumul judeţean care o leagă de comuna Vorniceni este unul dintre cele mai proaste din judeţ, oficialii CJ susţinând că acesta va fi o prioritate la reabilitare după semnarea contractului de întreţinere a drumurilor judeţene. Din cei aproximativ 40 de kilometri de drumuri comunale şi săteşti din Cordăreni, 14 kilometri, cei comunali, sunt asfaltaţi, potrivit viceprimarului Constantin Muraru (PSD), şapte prin fonduri europene şi şapte prin PNDL. Comuna însă are doar trei kilometri de reţea de apă şi canalizare. „Am semnat finanţarea pentru încă 15 kilometri de aducţiune de apă prin PNDL”, a declarat viceprimarul Muraru, care speră să obţină acum avizele de la Sistemul de Gospodărire a Apelor şi Mediu, deşi, în prezent este obligatorie şi realizarea de canalizare împreună cu aducţiunea de apă, altfel România riscă declanşarea procedurii de infringement, iar amenzile sunt uriaşe. „Am depus proiect pentru tot ce s-a putut depune. Nu am dat cu piciorul niciunei oportunităţi care a apărut”, a mai spus viceprimarul.
În Cordăreni, populaţia şcolară numără doar 164 de elevi, în timp ce la stabilirea bugetului pe acest an s-a folosit o populaţie de 1.799 de locuitori. Dintre aceştia, potrivit datelor statistice, doar puţin peste 500 de locuitori au sub 25 de ani, în timp ce sporul natural este puternic negativ, numărul morţilor în 2017 fiind de 2,5 ori mai mare decât al nou-născuţilor.
În Cordăreni, erau 41 de angajaţi şi 22 de şomeri, iar în martie au fost în plată 15 venituri minime garantate. Ca şi în Mitoc, în Cordăreni erau trei agenţi economici, care în 2017 au raportat o cifră de afaceri totală de 1,25 milioane de lei. În schimb, comuna a primit cei mai mulţi bani de la bugetul CJ pentru 2019, şi anume 250,1 lei pe cap de locuitor.
Lozna, fără apă şi canal, dar cu sală de sport
O a treia sală de sport se va construi în comuna Lozna şi aceasta condusă tot de un primar PSD, Viorel Lozneanu. Aici, din cei aproximativ 35 de kilometri de drumuri comunale şi săteşti întinşi pe suprafaţa celor două sate componente, Lozna şi Străteni, sunt asfaltaţi şapte kilometri de drumuri comunale şi cinci kilometri de drumuri de exploatare (săteşti), iar în derulare este un proiect de asfaltare de peste trei kilometri de drum. Locuitorii celor două sate nu beneficiază de apă şi canalizare. „Avem proiecte de aducţiune de apă şi canalizare, dar nu avem unde să ne racordăm. Ne luptăm de ani de zile, dar canalizare fără apă nu putem face”, a declarat viceprimarul comunei Mihai Burlacu (PSD). Acesta susţine că şcoala a fost renovată şi că prin fonduri proprii se va face şi grup sanitar în clădire.
În Lozna sunt 258 de elevi, iar populaţia totală folosită de CJ la împărţirea bugetului pe acest an este de 2.051, din care doar puţin peste 700 de persoane au sub 25 de ani. Şi în Lozna, ca şi în majoritatea judeţului, sporul natural este negativ, numărul naşterilor fiind cu peste 50% mai mare decât al naşterilor, la nivelul anului 2017. Potrivit aceloraşi statistici, în comună au fost 128 de salariaţi şi 25 de şomeri. În luna martie a acestui an, s-au plătit 19 venituri minime garantate.
Din punct de vedere economic, în Lozna au figurat în 2017, şapte agenţi economici cu o cifră totală de afaceri de 660 de mii de lei.
Şi această comună se regăseşte în topul alocărilor bugetare făcute de CJ în acest an cu 170,6 lei/ locuitor.
Curteşti, drumuri pietruite la marginea oraşului
O situaţie atipică este în cazul comunei Curteşti, care este una dintre cele mai mari din judeţ, având o populaţie de peste 5.500 de locuitori, în cele şapte sate componente: Agafton, Băiceni, Curteşti, Hudum, Mănăstirea Doamnei, Orăşeni-Deal şi Orăşeni-Vale. Cu toate acestea, majoritatea locuitorilor îşi desfăşoară activitatea în oraş şi chiar îşi aduc copiii la şcoală în oraş, aşa explicându-se şi cifra mică de şcolarizare din comună: 285 de elevi.
Din cei 15,6 kilometri de drumuri comunale, puţin peste doi kilometri sunt neasfaltaţi, ca de altfel întreaga reţea de drumuri săteşti, care măsoară aproximativ 50 de kilometri. Nu există apă şi canalizare, primarul PSD Maricel Anton susţinând că în prezent încearcă să obţină avizele pentru un proiect mare doar de aducţiune de apă în Mănăstirea Doamnei, Curteşti şi Hudum. El justifică oportunitatea construirii sălii de sport prin faptul că „Compania Naţională de Investiţii finanţa proiecte pe săli de sport şi cămine culturale”.
Şi în Curteşti sporul natural este negativ, numărul morţilor fiind cu 50% mai mare decât cel al nou-născuţilor, în timp ce populaţia cu vârste sub 25 de ani este sub 1.700 de locuitori, potrivit datelor statistice referitoare la anul 2017. Potrivit aceluiaşi anuar statistic, în comună ar activa 79 de agenţi economici, care au avut o cifră de afaceri de aproximativ 75 de milioane de lei. Aici au fost 392 de angajaţi şi 38 de şomeri, iar în luna martie a acestui an s-au plătit 22 de venituri minime garantate.
Pentru acest an, comuna Curteşti a primit de la CJ o alocare bugetară de 67,2 lei/locuitor.
Elevi din oraş condamnaţi să facă sportul în clasă
La polul opus stau două dintre cele mai mari şi reprezentative unităţi şcolare pentru judeţul Botoşani. Este vorba de Colegiul Economic „Octav Băncilă” şi Liceul de Artă „Ştefan Luchian”, care deşi au aproximativ 900, respectiv 800 de elevi, nu au săli de sport, demersurile conducerilor celor două instituiţii de învăţământ fiind îngheţate la stadiul de proiecte. „Noi am făcut demersuri sub toate administraţiile şi toate guvernările. Avem şi studiu de fezabilitate şi tot ceea ce ne trebuie. Este inadmisibil ca o unitate de învăţământ de asemenea anvergură să nu aibă o sală de sport, o sală de festivităţi”, a declarat directorul Colegiului Economic „Octav Băncilă”, profesorul Ioan Huţanu.
În municipiul Botoşani mai sunt trei şcoli care nu au săli de sport – Şcoala 1, Şcoala 12, Şcoala 16 -, sau care au săli de sport nefuncţionale cum este cazul Şcolii 8 sau a Liceului „Alexandru cel Bun” (Textil). În aceste unităţi de învăţământ sunt mii de elevi.
