Dublul standard al produselor este noua temă preferată a politicienilor în campania electorală pentru europarlamentare.
După Liviu Dragnea, care a anunţat amenzi de până la 4% din cifra de afaceri pentru companiile care folosesc dublu standard, a venit şi rândul PNL să se laude cu lupta împotriva acestei practici care dezavantajează şi înşeală consumatorii din Europa de Est. „Împreună cu asociaţiile profesionale din România şi cu mediul academic, am amendat la modul foarte pragmatic şi obiectiv acest lucru (n.r. – dublu standard). În urma muncii noastre a ieşit un raport extrem de bun şi avantajos pentru consumatorii din România”, a declarat Mihai Ţurcanu, în cea de a doua sa conferinţă de presă la Botoşani în calitate de europarlamentar. Liberalul susţine că munca sa ca raportor pe această prevedere a fost irosită de Preşedinţia rotativă a Consiliului Europene, deţinută în prezent de România.
Cu o săptămână mai înainte, Liviu Dragnea declara, tot la Botoşani, că europarlamentarul Maria Grapini ar fi fost cel care a provocat această discuţie la nivelul UE. „La iniţiativa doamnei Maria Grapini, s-a realizat o dezbatere pe dublul standard, la iniţiativa dumneaei s-a finalizat şi raportul care dă posibilitatea statelor membre să poată interveni cu autorităţile naţionale când identifică astfel de cazuri. Şi vreau să depunem în Parlament o lege care să pună în legislaţia românească procedurile de aplicat în această situaţie, inclusiv o amendă de 4% din cifra de afaceri pentru aceste firme, companii care procedează în felul ăsta”, a explicat Dragnea.
Realitatea e cu totul alta. Primul oficial român care a ridicat problema dublului standard al produselor vândute de companiile multinaţionale a fost fostul ministru al Agriculturii din Cabinetul Cioloş, Achim Irimescu. Acesta a fost pus, la acea vreme, la zid de reprezentanţii actualei puteri, care acum sunt pe cale de a transforma o problemă reală într-un subiect de campanie electorală. Mai mult, actualul ministru al Agriculturii, Petre Daea, declara cu ceva timp în urmă referitor la acest subiect că: „nu avem o normă juridică şi o metodologie unitară pentru abordarea acestei tematici de dublu standard”.
În ultimii ani, Slovacia, Cehia şi Ungaria au denunţat faptul că în Europa de Est sunt vândute produse de calitate inferioară – de la alimente la cosmetice – sub aceleaşi branduri şi ambalaje utilizate pe pieţele occidentale. Chiar dacă problema este una reală, trebuie spus că în ţările Grupului de la Visegrád la putere sunt ultranaţionalişti şi antieuropeni, iar discursul din ultima vreme a liderilor PSD tind să capete aceleaşi valenţe.
Diferenţe mari între aceleaşi produse vândute în ţările UE
În ultimii ani, au fost efectuate teste pe sucuri, carne, peşte şi produse lactate, ceaiuri şi produse de cofetărie. Peştele pané conţinea mai puţin peşte în Slovacia decât în Austria (58% prin comparaţie cu 65%). În sucul de portocale din Slovacia şi Republica Cehă nu au fost folosite portocale, în timp ce cel vândut în Germania conţinea 3% concentrat de portocale. În Ungaria, 71 din 96 de produse testate au fost diferite în comparaţie cu aceleaşi produse vândute în Italia şi Austria. De asemenea, s-au constatat diferenţe pentru produse cosmetice, detergenţi şi alimentele pentru animalele de companie.
Adaptarea produselor la gusturile, preferinţele şi preţurile locale este o practică standard şi poate fi legală. Diferenţa de gust ar putea rezulta şi din utilizarea ingredientelor locale în fabricile locale. Dar, în acest caz, preţurile erau aceleaşi sau mai mari, fără menţionarea acestui lucru pe ambalaj, fapt care înşeală consumatorul.