Ploaia şi frigul nu i-a speriat pe botoşănenii iubitori de grătar. Două grupuri de tineri au ieşit la prânz la grătar în zona de picnic special amenajată de la Cornişa. Ei au înfruntat frigul şi ploaia dornici să respecte tradiţia de 1 Mai, când această zonă era neîncăpătoare de botoşănenii care sărbătoreau Ziua Internaţională a Muncii.
Pe de altă parte, şi numărul botoşănenilor rămaşi să petreacă 1 Mai în oraş este mai scăzut decât în anii trecuţi, datorită minivacanţei de Paşti. Mulţi au preferat să meargă să-şi petreacă aceste zile libere la munte sau la mare, alţi optând chiar pentru minivacanţe în străinătate.
Cu toate acestea, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne au fost pregătiţi să intervină, stabilind planul de acţiuni de prevenire a incendiilor în zonele de agrement, în zilele de 1 și 2 Mai, încă dinaintea sărbătorilor pascale.
În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, iar în timpul comunismului această sărbătoare a fost marcată, ca şi în alte ţări comuniste, de manifestări propagandistice. După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 Mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.
La originea semnificaţiei zilei de 1 Mai, ca Ziua internaţională a muncitorilor, stă reducerea normei orare zilnice de lucru. În anul 1872, circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la opt ore.