Infrastructura feroviară din Moldova este una precară şi foarte slab dezvoltată.
La nivel naţional, la 31 decembrie 2018, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.765 kilometri, din care 10.627 kilometri (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 kilometri (1,3%) linii cu ecartament larg şi patru kilometri linii cu ecartament îngust.
Cei mai mulţi kilometri de cale ferată erau în regiunea de dezvoltare Vest – 1.888 de kilometri, urmată de Sud-Est – 1.745 de kilometri şi cea de Nord-Vest – 1.663 de kilometri. În regiunea Nord-Est (judeţele din Moldova) există 1.620 kilometri, iar în Centru 1.333 de kilometri. Cei mai puţini kilometri de linie ferată erau în regiunea Bucureşti-Ilfov – 279 kilometri, Sud-Vest Oltenia – 990 de kilometri şi Sud-Muntenia – 1.247 kilometri. În schimb, ierarhiile se schimbă dacă ne raportăm la de densitatea liniilor la mia de kilometri pătraţi de teritoriu. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureşti-Ilfov (154,7‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud-Est (48,8‰) şi regiunea Nord-Vest (48,7‰). Densitatea liniei ferate în judeţele Moldovei, grupate în regiunea de dezvoltare Nord-Est, este de doar 44‰, sub media naţională care este de 45,2‰.
La aceeaşi dată, lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.029 kilometri, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare.
Dorohoi-Iaşi, linia groazei
Multe dintre liniile ferate erau într-o stare mai mult decât precară, punând în pericol viaţa călătorilor. Exemplul cel mai elocvent este cel al liniei ferate Dorohoi-Iaşi. Pe acest tronson, calea ferată este deformată, iar călătorii cer repararea acesteia, pentru mulţi fiind principala sursă de deplasare spre cele două municipii.
Sătul de condiţiile în care circulă cu trenul, unul dintre călători a filmat recent calea ferată şi a postat fotografiile pe reţelele de socializare. În imagini se vede cum linia care face legătura între Iaşi şi Dorohoi are denivelări.
Zilnic, pe această cale ferată trec 13 trenuri. Pentru că linia este strâmbă, locomotiva circulă cu viteză redusă. Nu doar că se circulă cu viteză redusă, dar denivelările sunt resimţite de călători, iar de condiţii decente nici nu poate fi vorba.
Tronsonul a fost preluat în 2009 de o companie privată care, prin contract, s-a angajat să întreţină calea ferată. Doar că firma, apropiată cercului de interese ale liderului PSD, Liviu Dragnea, nu a făcut nicio investiţie.
În vizita pe care ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a făcut-o la Botoşani, acesta susţinea că va cere operatorului să demareze urgent investiţiile pe acest tronson şi-l ameninşa cu rezilierea contractului. La nicio lună însă, acesta a schimbat optica într-un răspunsul pe care l-a dat unei interpelări făcute de senatorul PNL, Costel Şoptică. El susţinea că neregulile de pe acel tronson sunt minore.