Câteva zeci de persoane au fost internate în ultimii doi ani la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi cu tulburări psihice datorate consumului de cofeină.
Cu o multitudine de beneficii pentru minte și trup, substanţa în exces poate să dăuneze. Dependența de cafea are, chiar, numeroase efecte negative asupra organismului.
Fiind prezentă în cafea, ceaiuri, sucuri, analgezice, ciocolată, băuturi și alimente „energizante”cofeina stimulează activitatea celulelor cerebrale, astfel încât să nu mai resimțim senzația de oboseală. Consumul regulat de cofeină modifică foarte ușor chimia creierului, iar băutorul de cafea are nevoie de creșterea dozei pentru că organismul se obișnuiește si cere mai mult. Şi aşa ajungem la exces şi dependenţă.
Primele simptome care apar în cazul întreruperii consumului de cofeină sunt: durerea de cap, senzația de oboseală, scăderea capacității de concentrare, iritabilitatea și starea depresivă. De asemenea, pot apărea senzații de greață și dureri musculare. „Aceste simptome apar la 10 – 12 ore după întreruperea consumului și pot persista 2-3 zile”, explică dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.
Palmele umezite, bătăile intense ale inimii, agitația, irascibilitatea, toate acestea sunt semne care indică faptul că ați consumat o doză prea mare de cofeină. „Ca urmare a creșterii ritmului cardiac și respirator, creierul este privat de oxigenul necesar pentru gândirea calmă și rațională”, mai spune doctorul.
Două molecule ce se regăsesc în boabele de cafea, cafestol și kahweol, produc o creștere a colesterolului. „Mai mult, prea multă cofeină duce la creșterea tensiunii arteriale și la creșterea frecvenței respirației. Cofeina afectează calitatea somnului. Administrarea zilnică de cafea poate modifica ciclul de somn, cauzând tulburări de somn nocturn și somnolență pe perioada zilei”, precizează medicul de la Iași.
În prezent, consumul de cafea și cofeină este mai crescut decât oricând. Industria băuturilor ce conţin cofeină este extrem de dezvoltată și include atât băuturile pe bază de cafea, cât și băuturile energizante. „Persoanele care sunt deja predispuse la stres pot descoperi că aportul de cafea le poate agrava simptomele. Anxietatea, insomniile și oboseala cronică sunt câteva dintre simptomele ce apar în urma dependenței de cafea”, concluzionează medicii.
Conform EFSA (European Food Safety Authority), adulții pot să consume în siguranță o doză unică de cafeină de până la 200 mg (circa 3 mg per kilogram de greutate corporală) sau până la 400 mg pe zi. În cazul femeilor însărcinate și care alăptează, EFSA consideră 200 mg pe zi drept un nivel sigur pentru fetus, indiferent de sursă.
Pe de altă parte, cafeaua conţine sute de compuşi diferiţi, inclusiv antioxidanţi, substanţe care protejează celulele corpului. În plus, conţine magneziu şi crom, minerale care împreună cu insulina reglează nivelul glicemiei în organism.
La psihiatrie din cauza cofeinei
