Oamenii de afaceri botoşăneni sunt nemulţumiţi de taxele uriaşe pe care trebuie să le plătească începând cu acest an în contul salubrizării. În cadrul unei întâlniri organizate de Camera de Comerţ, Agricultură şi Industrie Alimentară (CCIA) Botoşani, aceştia i-au cerut explicaţii lui Lucian Lupu, directorul de la Direcţia de Impozite şi Taxe Locale (DITL).
Totul a plecat de la schimbarea modului de calcul. Dacă anul trecut, operatorii economici plăteau la salubrizare la cantitatea efectivă de deşeuri rezultată din unitate, începând cu acest an s-a decis ca acest bir să fie plătit la suprafaţa punctului de lucru al agentului economic. În cazul unor societăţi de producţie, cu hale industriale mari, precum Formens, Rolana Tex sau Carreman această taxă ajungea până şi la 100.000 de euro pe an. Primăria a căutat o altă formulă de calcul, dar şi aşa s-a ajuns la sume foarte mari, care i-a nemulţumit pe agenţii economici. „Prima hotărâre a avut la bază un standard prin care s-a dovedit că acele cantităţi de gunoi trecute acolo nu bat cu realitatea. Atunci Primăria a venit cu o serie de indici de corecţie pe baza unor date statistice, luându-se un eşantion pe fiecare tip de clădire. Totul este perfectibil”, a declarat Lucian Lupu, directorul DITL Botoşani.
„Să rămână cum a fost până acum şi plăteam, fie la metru cub, fie la kilogram, preţul corect. N-are decât să-şi facă, are situaţia cu cât gunoi menajer s-a strâns anul trecut, acum doi ani, acum trei ani, vede cât trebuie să crească preţul la preluare. Aşa avem răspuns la toate întrebările, inclusiv la Mediu… Eu nu pot să fac un contract fără valoare cu Urban Serv-ul. Ca atare vine Mediul şi mă întreabă «Ce faci, duci gunoiul pe câmp?» Şi mă amendează! Deci, kilogram per preţ per Urban Serv şi am închis povestea”, a concluzionat Ovidiu Năstase, directorul general al Formens.
La rândul său, Agnes Holcă, manager la Rolana Tex, s-a arătat deranjată de cuantumul pe care trebuie să-l plătească firma pe care o conduce pentru salubritate. „Din ce am primit la firmă, există o formulă de calcul în urma căreia, Rolana, ar trebui să plătească o taxă de salubrizare în valoare de 100.000 de euro pe an. Aceasta a fost prima formulă. A doua, nu ştiu. Cum justificaţi dumneavoastră această cerinţă afară de faptul că Primăria are nevoie de bani, în condiţiile în care şi Rolana reciclează absolut tot? În condiţiile în care deja plătesc apa dată de Dumnezeu pur şi simplu pentru că există. Apa dată de Dumnezeu costă mai mult decât apa consumată de firmă. Haideţi, un pic, să ne înţelegem româneşte”, l-a interpelat Agnes Holcă pe Lucian Lupu.
Marilena Prodan, patrona unei afaceri în domeniul comerţului, a subliniat că nu agenţii economici produc cel mai mult gunoi, ci cetăţenii. „Eu, personal, fac mai mult gunoi menajer la mine acasă decât fac la societate şi că marii generatori de gunoi sunt persoanele fizice”, a afirmat aceasta, acceptând propunerea preşedintelui CCIA de a face parte dintr-o delegaţie care să discute cu reprezentanţii Primăriei Botoşani o nouă formulă a taxei de salubritate.
Problema taxei de salubritate pentru agenţii economici a fost ridicată şi în ultima şedinţă ordinară a CJ Botoşani. Atunci, consilierii judeţene de la ambele partide, PSD şi PNL, au solicitat ca taxa de salubritate să fie plătită de agenţii economici pe principiul „cât generăm atâta plătim”, propunere cu care preşedintele de şedinţă, vicepreşedintele CJ, Dorin Birta, nu a fost de acord. „Să terminăm cu prostia asta. Vom arunca gunoiul în altă parte, ca să nu plătim nimic”, a declarat Birta.
Alt caz în care statul vrea să FURE de la cei care oferă locuri de muncă.
Plata la kg și/sau metru cub e cinstită.