Botoşănenii sunt tot mai bătrâni şi tot mai bolnavi. O arată şi o statistică îngrijorătoare a Casei de Asigurări de Sănătate (CAS), care a decontat aproape 15 milioane de euro anul trecut.
Atât au costat pastilele înghiţite de botoşăneni în regim gratuit şi compensat în anul 2018. Cele mai multe au fost pentru diabet şi cardiologie, în timp ce cele mai scumpe pe oncologie. Peste 50 de milioane de pastile în total. Suma depăşeşte cu uşurinţă 20 de milioane de euro, cu coplata bolnavilor, aici nemaintrând şi medicamentele pentru care aceştia plătesc intergral din propriul buzunar.
Aproape o treime din bugetul anual al CAS s-a dus pe onorarea prescripţiilor gratuite şi compensate, al căror număr a depăşit, anul trecut, jumătate de milion.
Pentru cele aproximativ 50.000 de reţete eliberate lunar s-au cheltuit în medie 5,5 milioane de lei, sumă de aproape două ori mai mare decât media lunară din urmă cu 15 ani. Aceeaşi statistică arată că pe reţetele gratuite şi compensate s-au regăsit peste 40 de milioane de comprimate sau fiole de diferite provenienţe.
Medici specialişti se arată îngrijoraţi de creşterea numărului de afecţiuni hepatice şi diabet. De altfel, tratamentele pentru acestea le-au depăşit pe cele pentru hipertensivi.
Potrivit farmaciştilor, cantităţile de medicamente consumate de botoşăneni sunt mai mari decât cele menţionate în datele CAS, asta pentru că mulţi botoşăneni nu beneficiază de reţete compensate sau gratuite. „Raportul este de cam o reţetă gratuită sau compensată la două reţete fără compensare. Unii botoşăneni îşi iau reţeta de la medicii din spital şi astfel nu au parte de compensare, deşi ar avea dreptul, iar alţii nu au răbdare să aştepte”, a precizat un farmacist botoşănean.
Reprezentanţii CAS spun că faptul că a crescut consumul de medicamente este reflectat şi de sumele cheltuite în acest sens. Astfel, dacă pentru anul 2007 au fost cheltuite 30 de milioane de lei, anul trecut suma a fost mai mult decât dublă. „Nu pot să fac o apreciere dacă e mult sau puţin. Este atât cât a fost necesar. Totuşi, faţă de anul trecut au crescut valoarea şi cantitatea de medicamente. Dar asta pentru că în primul rând oamenii au avut mai mare acces la medicamente şi pentru că a crescut numărul bolnavbilor per total”, a precizat Carmen Nicolau, preşedinte director general al CAS Botoşani.
Această realitate este indicată şi de statisticile celui mai mare spital din judeţ, unde numărul de internări, dar şi cel de prezentări la Urgenţe creşte de la un an la altul.
Potrivit medicului Bogdan Alexandroaie, în anul 2018 au fost peste 85.000 de internări pe secțiile spitalului, ceea ce înseamnă o medie de 7000 de botoşăneni internaţi în fiecare lună.
Aproape 100.000 de consultaţii au fost acordate anul trecut numai în medicina de urgenţă în judeţul Botoşani. Cu alte cuvinte, unul din patru botoşăneni a trecut pe la Urgenţe în ceea ce a fost până acum anul cu cel mai mare aflux de pacienţi de la înfiinţarea medicinei de urgenţă.
Dintre aceste consultaţii, peste jumătate, adică 63.080 au fost prezentări doar în Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU-SMURD), la care s-au adăugat 23.030 de prezentări la Secţia de Pediatrie şi peste 7.000 de prezentări la Maternitate. Pe lângă acestea, alte peste 10.000 de prezentări la Dorohoi, Psihiatrie şi Săveni, în ceea ce a fost un asalt al pacienţilor la serviciile de sănătate gratuite oferite prin lege.
Cifrele au crescut în toate serviciile de urgenţe din judeţ cu aproape 2.000 de cazuri, iar personalul medical se află tot mai des în situaţia de a fi sufocat de numărul mare de pacienţi, în continuare existând secţii cu doi pacienţi internaţi pe un pat. „Minim 7000 de internări pe lună este mult. În perioada de sărbători au fost peste 700-800 de adresări în UPU, asta înseamnă la fel de multe internări în secție”, a precizat Bogdan Alexandroaie, purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean.
