Zonele metropolitane din România se află în atenţia Uniunii Europene, în contextul orientării finanțărilor europene către zonele în care utilizarea fondurilor este considerată de eficiență deosebită. După ce în anul 2018 la Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR) a aderat și Zona Metropolitană București-Ilfov, în zonele metropolitane din România (din jurul orașelor București – zona Ilfov, Cluj, Constanța, Brașov, Oradea, Timișoara, Craiova, Baia Mare, Ploiești, Bacău, Botoșani) este concentrată mai mult de jumătate din populația României și aproape 90% din structura de business.
“Finanțările europene pentru dezvoltarea policentrică în jurul metropolelor au determinat derularea Proiectului <România Metropolitană>, finanțat de Banca Mondială și FZMAUR pentru a identifica politici și investiții strategice, cu acces direct la finanțări europene. Rolul Băncii Mondiale este foarte important în finanțarea investițiilor, experții acesteia fiind consultanți în strategii de dezvoltare ale UE, dar și consultanți pe dezvoltare în țările din UE. Studiile de caz realizate de aceștia arată că investițiile în zonele metropolitane au o eficiență mai mare (banii sunt dați cu folos) – fiind aglomerări urbane care se susțin economic, social, cultural și cu potențial touristic”, a declarat Florin Egner, directorul Zonei Metropolitane Botoşani.
Potrivit acestuia, în timp ce în România se constată o scădere demografică prin exodul populației în căutarea unor locuri de muncă și condiții de trai decent, în zonele metropolitane realizate în jurul orașelor mari există în continuare un echilibru demografic, metropole cum sunt București, Cluj, Brașov sau Constanța având creșteri demografice.
Zona Metropolitană Botoșani are o populație de aproximativ150.000 locuitori, fiind la un nivel economic și demografic care permite și susține dezvoltarea locală, motiv pentru care există interes pentru finanțările europene.
“Proiectul România Metropolitană, vizează derularea unui program privind finanțările alocate zonelor metropolitane în Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Proiectul are punctul de plecare în identificarea unor proiecte majore care nu pot fi realizate decât ca proiecte integrate zonal.
Din Strategia de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Botoșani și din strategiile de dezvoltare locală ale UAT-urilor componente au fost extrase 11 proiecte care au fost transmise către autorii elaborării proiectului, din care aceștia au selectat nouă proiecte.
O ierarhizare a acestora este realizată din consultarea factorilor locali – administrațiile publice centrale și locale și mediul de afaceri, cât și din consultarea publică, etapă care se desfășară în perioada 18 ianuarie – 22 martie”, a mai spus Florin Egner.
Fiecare cetățean este încurajat să acceseze linkul către chestionar (kwiksurveys.com/s/e7k9afsk), să aleagă orașul său și să ierarhizeze proiectele generate pentru acel oraș, de la 1 la 10 (numărul de proiecte diferă ușor de la o reședință de județ la alta), în funcție de importanța și impactul asupra comunității locale și a regiunii metropolitane.
În primele zile au fost înregistrate un număr de aproximativ o sută de accesări și se așteaptă ca numărul acestora să fie semnificativ. Instituția Prefectului, Aparatul tehnic al Zonei Metropolitane Botoșani, Primăria Municipiului Botoșani și celelalte UAT-uri asociate au adus la cunoștința cetățenilor ”Proiectul Metropolitan”, obiectivul fiind acele de a realiza o ierarhizare a proiectelor de dezvoltare metropolitană.
Proiectele selectate pentru Zona Metropolitană Botoşani sunt:
Infrastructura de business (parcuri tehnologice și incubatoare de afaceri). Pentru Bucecea a fost elaborat un proiect pentru realizarea acestei infrastructuri de afaceri, dar acesta nu a putut fi promovat în POR – Axa prioritară 2, prioritatea de investiții 2.1. (”Promovarea spiritului antreprenorial, prin facilitatea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi intreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri”) din lipsa cofinanțării (circa trei milioane de euro)
Șoseaua de centură a municipiului Botoșani prin Curtești – ca factor de dezvoltare a zonei prin dezvoltare infrastructură și realizare utilități (este în derulare realizarea Studiului de Fezabilitate și a Proiectului Tehnic)
Șoseaua de centură a municipiului Botoșani prin Bălușeni/Stăuceni – ca factor de dezvoltare a zonei prin dezvoltare infrastructură și realizare utilități
Transport de călători și mărfuri prin modernizarea liniei de cale ferată Suceava – Botoșani
Proiectul de transport public metropolitan
Realizarea unor depozite frigorifice și a unei Piețe de Gros Metropolitane, de interes interregional (România, Moldova, Ucraina, Polonia)
Dezvoltarea integrată a infrastructurii și serviciilor publice la nivelul fiecărei localități din arealul metropolitan – gaz metan, apă și canalizare, iluminat public, valorificarea integrată deșeurilor.
În perioada 13-15 februarie are loc la Brașov prezentarea proiectului metropolitan „Politică publică alternativă la politicile inițiate de Guvern în domeniul transportului public local și metropolitan de călători din România”. Din echipa de realizare a acestui proiect cu finanțare atrasă face parte și Zona Metropolitană Botoșani.
