Epopeea protocoalelor secrete dintre procurori şi serviciile de informaţii ajunge şi în dosarul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ), Florin Ţurcanu, trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu şi spălare de bani. La aproape trei ani de la inculpare, Florin Ţurcanu a anunţat că va studia din nou dosarul împreună cu avocaţii săi pentru a vedea dacă procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au administrat probe uzitând de protocolul încheiat în 2009 cu Serviciul Român de Informaţii (SRI).
„Iniţial a fost un sigur dosar, din care s-au disjuns vreo şapte în care s-au dat soluţii de clasare. Au fost o sumedenie de interceptări, ori la vremea în care am fost trimis în judecată nu s-au ştiut aceste aspecte privind legalitatea sau nelegalitatea protocoalelor”, a spus astăzi Florin Ţurcanu. Astfel, în situaţia în care la dosar au fost depuse şi transcrieri ale interceptărilor, fostul preşedinte CJ va solicita excluderea lor din probatoriu. „Aşteptăm să vedem însă şi motivarea deciziei Curţii Constituţionale în privinţa protocoalelor şi în funcţie de aceasta vom acţiona în consecinţă”, a adăugat Ţurcanu.
Conflict juridic între Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi Parlament
Pe 16 ianuarie, Curtea Constituţională a României (CCR) a admis existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Parlament pe tema protocoalelor încheiate de SRI, în 2009 şi 2016, cu instituţiile judiciare. Astfel, CCR a decis că intervenţia serviciilor în dosare este neconstituţională. Curtea a lăsat însă la latitudinea instanţelor verificarea fiecărei decizii în parte şi dacă acestea produc efecte asupra proceselor aflate în desfăşurare.
Atacul lui Ţurcanu la adresa interceptărilor se bazează pe o altă decizie a CCR care a stabilit, în decembrie 2017, că inculpaţii pot contesta probele pe motive de procedură sau legalitate şi pe parcursul procesului, la fond sau apel – aşa cum era în vechiul cod de procedură penală – nu doar în cadrul camerei preliminare.
Proces pentru trafic de influenţă şi spălare de bani
Florin Ţurcanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în aprilie 2016. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2013 – 2014, fostul preşedinte CJ i-ar fi solicitat omului de afaceri Marcel Bîrsan, care administra societatea Cornell’s Floor SRL, să-i construiască o casă la marginea municipiului Botoşani, pe numele socrului său, promiţându-i în schimb că va interveni pe lângă angajaţii CJ şi o serie de primari pentru ca firmele lui să câştige o serie de licitaţii. Casa ar fi fost ridicată prin intermediul unei firme paravan, Marcel Bîrsan oferindu-i fostului preşedinte CJ şi o serie de bani pentru ca acesta să „plătească” facturile fictive emise.
Afacerea a ieşit la iveală la finele lui 2015, când procurorii DNA au organizat mai multe percheziţii. În urma anchetei, Florin Ţurcanu a fost acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar socrul său, Aristomel Anuşcă, pentru complicitate. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Botoşani şi nu a trecut încă de instanţa de fond întrucât între timp s-au schimbat trei complete de judecată.
Legea pentru declasificarea unor documente este neconstituţională
Scandalul protocoalelor este însă departe de a se fi încheiat. Miercuri, CCR a decis că Legea privind declasificarea unor documente contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive. Astfel, cu unanimitate de voturi, CCR a admis obiecţiile de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind declasificarea unor documente, în ansamblul său, este neconstituţională. Legea a fost adoptată în noiembrie 2018 şi prevedea că persoanele care au fost interceptate în baza protocoalelor de colaborare dintre DNA şi ofiţerii SRI să poată cere revizuirea sentinţelor şi anularea probelor.
