Luni, 14 ianuarie, într-una din sălile de conferință ale hotelului Unirea din Iași a fost organizată lansarea asociației ”Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”.
Pe lângă ziariști, singurii politicieni care au răspuns invitației organizatorilor au fost Iulian Bulai, deputat USR de Neamț, un consilier local PNL din Iași și un consilier județean tot din Iași.
La lansare au fost prezentate principalele idei din manifestul asociației precum și o prezentare grafică a unor date din județele Moldovei legate de sărăcie, nivel de dezvoltare și emigrare, după care a urmat o discuție cu cele aproximativ o sută de persoane prezente în sală.
În principal, membrii fondatori ai asociației, care provin din toate județele Moldovei, își propun ca, prin intermediul ”Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei”, să promoveze interesele regionale și să le aducă pe agenda publică a factorilor de decizie.
Au fost identificate proiecte mari, care intereseaza toată Moldova, precum și proiecte locale, specifice fiecărui județ, care trenează de ani de zile și rămân doar la stadiul de promisiuni. Printre obiectivele asociației, la loc de frunte, se află colaborarea cu asociațiile civice care au obținut legiferarea construcției autostrăzii Iași – Târgu Mureș. Dealtfel Ionel Apostol, președintele ”Împreună pentru A8” și Cătălin Urtoi, doi dintre cei care se bat de ani de zile pentru această autostradă, sunt și printre membrii fondatori ai ”Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei”.
”Nu suntem o mișcare cu caracter provincial, izolaționist, dimpotrivă, respingem tocmai asta, izolarea Moldovei”, a declarat președintele de onoare al asociației, Alexandru Călinescu, profesor emerit la Universitatea Al. I Cuza din Iași.
Membrii asociației propun, practic, un model național de descentralizare administrativă, care să pună în acord interesele regionale cu obiectivele dezvoltării naționale. Ei vor elabora în viitorul apropiat un raport despre situația Moldovei, pentru a putea prezenta opiniei publice, cu cifre și fapte, ”rezultatele” conducerii centraliste de la București.
În timpul conferinței de presă membrii fondatori au afirmat repetat, ca urmare a întrebărilor din public, că ”Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” nu este o formațiune politică, ci doar o asociație civică. ”Încercăm să devenim o platformă a tuturor oamenilor competenți care pot să contribuie la rezolvarea aspirațiilor și proiectelor acestei regiuni. Vrem să facem ceva pentru noi, pentru cei de lângă noi, pentru oamenii din Moldova, de fapt. Și credem că vom reuși”, spune președintele executiv al asociației Dorin Dobrincu, cercetător științific la Institutul de Istorie A.D. Xenopol din Iași.
MANIFESTUL ASOCIAȚIEI „MIȘCAREA PENTRU DEZVOLTAREA MOLDOVEI”
Cine suntem și ce vrem
Moldova este, de mai bine de 100 de ani, un teritoriu marginalizat, mereu pus la coadă. Un teritoriu exploatat electoral, periodic, cu promisiuni niciodată îndeplinite.
Suntem opt județe – 4 milioane de oameni – care speră în zadar de la politicieni desemnați de la centru o viziune consolidată pentru acest sfert de țară.
Politicile centraliste și-au dovedit cu fiecare ciclu electoral, de 30 de ani încoace, neputința și ineficiența.
Moldova de azi este subdezvoltată economic și fără voce politică pentru că e reprezentată în Capitală de politicieni mediocri și obedienți, care nu s-au solidarizat niciodată pentru a apăra interesele celor 4 milioane de alegători.
Politicieni care votează fără greș în conformitate cu linia partidului centralist, nu cu nevoile și cu interesele alegătorilor lor.
Fiecare an înseamnă, pentru acești 4 milioane de alegători, încă un buget de stat în care Moldovei “nu i se alocă bani” pentru drumurile de care are nevoie, pentru spitale, pentru școlile în care să-și educe copiii.
Moldova are nevoie prin urmare de o voce clară, articulată, care să-i protejeze și promoveze interesele.
Problemele Moldovei au dreptul să intre pe agenda națională
Cele opt județe ale Moldovei au probleme specifice – care țin de geografie, de infrastructură, de dinamica socială, de proiecția conștientă a unui viitor sănătos.
Asociația ”Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, ce are ca membri persoane cu expertiză și competență profesională în domeniile economiei, antreprenoriatului, științelor juridice, administrației, istoriei, geografiei sociale, din toată regiunea, va formula aceste probleme, le va impune pe agenda națională și va propune soluții.
Sunt probleme regionale importante, ce au fost ignorate, sistematic, de generații de politicieni – care sunt răspunzători, din toate punctele de vedere, de subdezvoltarea Moldovei:
Lipsa infrastructurii mari, care gâtuie de decenii economia Moldovei, are drept cauză dezinteresul și incompetența politicilor centraliste care repartizează banii și prioritizează proiectele de investiții după o logică fără legătură cu dezvoltarea pe termen lung a unei regiuni esențiale strategic;
Rezultatul acestor politici se traduce prin inechități în alocările bugetare – care adâncesc, sistematic, decalajul dintre Moldova și regiunile cu creștere economică peste media țării; în 2018, de exemplu, Moldova – care înseamnă peste 20 % din suprafața țării – a primit un umilitor 2,3% din bugetul național de investiții al Ministerului Transporturilor;
Regiunea e privită de decenii, în luări publice de poziții, prin lentila unor stereotipii care-o califică drept “primitor universal” de infuzii financiare. Datele arată însă, adesea, altceva: în perioada 2012-2015, de exemplu, regiunea Nord-Est a livrat bugetului central cu 10 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro) mai mult decât a primit înapoi prin realocări;
Fenomenul migrației forței de muncă – care trage în jos întreaga economie națională – are efecte devastatoare în Moldova: din trei emigranți români, unul este din Moldova; 25% din populația zonei – față de 10%, media națională – contribuie, prin munca lor, la PIB-ul altor țări;
Orașe mari – sau județe întregi, precum Galațiul sau Botoșaniul – sunt condamnate la izolare și declin accelerat pentru că nu-și pot conecta motoarele economice la cele ale regiunii; și n-o pot face pentru că nu există conexiuni de transport adecvate și politici regionale care să le valorifice inteligent resursele, creativitatea, potențialul.
Subdezvoltarea Moldovei nu este un dat istoric
Sunt 160 ani de când Moldova plătește, discret, factura Unirii Principatelor.
În 1859, de exemplu, regiunea Moldovei avea de trei ori mai multe drumuri modernizate decât Muntenia; un venit comunal pe cap de locuitor mai mare; mai multe târguri; moșii mai performante; o administrație care, după standardele epocii, era mai modernă și mai eficientă.
Imediat după momentul 1859, Principatele Unite se mândreau cu patru mari orașe: București, Iași, Botoșani și Galați.
Azi Botoșaniul și Galațiul și-au pierdut vigoarea economică și pozițiile în top nu doar pentru că granițele României s-au extins, incluzând orașe transilvănene mari, ci pentru că au pierdut puncte, an de an, din cauza necruțătoarelor reguli ale centralismului.
Centralismul a schimbat dramatic viitorul Moldovei.
În 1930, ziarele epocii titrau pe prima pagină: “Vrem șosele în Moldova! Singura regiune fără șosele!”.
Sună cunoscut, nu-i așa?
Modelul centralismului francez iacobin, pe care România l-a adoptat într-un anume context istoric, a devenit – în timp – o frână pentru regiuni, ținute într-o dependență bugetară cronică de un centru tot mai lipsit de viziune, mai arogant, mai clientelar.
Până și Franța a renunțat, în anii ‘60, la acest model – devenise depășit, neoperant, contraproductiv.
Suntem în secolul XXI și pierdem, ca țară, teren – pentru că nu ne reformăm administrația, nu ne stimulăm potențialul local, nu creăm context regiunilor să performeze.
Mai rău, bugetul public e tranzacționat, mai mult ca oricând, pentru scopuri complet străine de nevoile contribuabililor.
A venit momentul să cultivăm șansele de dezvoltare ale regiunilor – și, implicit, șansele de dezvoltare ale întregii Românii. Acesta este, de fapt, interesul național: ca regiunile să-și tureze motoarele, să se dezvolte, să atragă investiții și talente.
Descentralizarea înseamnă inteligență istorică, șanse de dezvoltare, promisiuni plauzibile de prosperitate generată de jos în sus.
Înseamnă plasarea deciziei mai aproape de comunități.
Descentralizarea înseamnă administrare modernă, flexibilă, rapidă, eficace.
Nu capitala trebuie să aibă o țară, ci țara trebuie să aibă o capitală
Procesul de regionalizare, aflat în dezbatere publică în 2013 – care ar fi permis în acești ani accesarea dinspre regiuni a fondurilor europene pentru infrastructură mare, de care Moldova are stringentă nevoie – a fost abandonat de administrația de la București fără vreo explicație.
Dezvoltarea României trebuie să fie rezultanta eforturilor marilor comunități regionale, care sunt direct interesate să valorifice oportunități – și deci vor fi mai rapide și mai eficiente.
Regiunile României trebuie, în plus, să se dezvolte simultan și echilibrat. Dezechilibrele nasc tragedii, reacții extreme, pericole greu de anticipat.
Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei va propune un model național de descentralizare administrativă – și de punere în acord a intereselor regionale cu obiectivele dezvoltării naționale.
Credem că este timpul ca marile regiuni ale României să capete voce politică și putere administrativă pentru a relansa dezvoltarea țării, ținută acum pe loc de un hipercentralism ineficient, paralizant și antinațional.
DE ACUM, MOLDOVA ARE O VOCE.
