Pe finalul anului trecut, Cabinetul Dăncilă a salvat de la „insolvenţă” mai multe primării din judeţ şi din ţară prin alocarea succesivă a unor sume importante de bani din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului pentru plata cheltuielilor curente şi de capital. Prin trei hotărâri de guvern, primările din judeţul Botoşani au primit în total 12 milioane de lei, aproximativ 2,5 milioane de euro. Cei mai mulţi bani au ajuns în localităţile păstorite de primari care provin din partidele aflate la putere, PSD, respectiv ALDE, dar şi primarii liberali au primit sume de echilibrare, fiind săriţi doar primarii de opoziţie cei mai vocali la adresa puterii. Din totalul banilor, peste nouă milioane de lei au fost direcţionaţi în conturile primăriilor conduse de social-democraţi şi de reprezentanţi ALDE.
Tabel bani judeţul Botoşani
Alocările au o mare încărcătură politică, primării conduse de primari PSD primind sume uriaşe în raport cu cele conduse de aleşi ai opoziţiei. Lucrul acesta a fost admis şi de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Botoşani, Costică Macaleţi, care a spus că „este posibil să fie şi o încărcătură de genul acesta”. Acesta a mai susţinut că şi primările PNL au primit bani, dar nu a putut să-şi explice de ce sumele sunt mai mici.
De exemplu, Primăria Municipiului Botoşani a primit doar 135.000 de lei, în timp ce primăriile comunelor Dimăcheni, una dintre cele mai mici din judeţ, şi Coșula au primit 763.000, respectiv 952.000 de lei. „Am avut nevoie pentru facturi şi salarii restante. Anul trecut, CJ şi Direcţia de Finanţe m-au faultat la buget şi nu m-am putut descurca. Suntem comuna fără niciun agent economic, iar veniturile sunt taxele şi impozitele pe clădiri şi terenuri”, a declarat primarul comunei Dimăcheni, Ştefan Cojocariu (PSD).
„S-au dat clar pe ochi frumoşi!”
„La Botoşani au venit bani pentru plata indemnizaţiilor însoţitorilor cu handicap. În rest nu am primit niciun ban, chiar dacă noi am cerut. S-au dat clar pe ochi frumoşi! Au uitat de calamităţile din vară, când ni s-au promis bani pentru intervenţii. Mă gândeam că prin Hotărârea de Guvern o să ni se aloce bani din fondul de rezervă pentru aşa ceva, dar nu… Cred că e o problemă şi de cum e abordată administraţia la nivel de judeţ. De exemplu, la Neamţ, preşedintele CJ Neamţ (n.r. – Ionel Arsene – PSD) a avut dispute cu primarul din Piatra Neamţ (n.r. – Dragoş Chitic PNL), dar tot i-au dat pentru cheltuieli curente şi de capital 3,5 milioane de lei, să poată acoperi nişte găuri. La noi nu se poate. Au jucat politic toţi anii, în loc să ne ocupăm de comunitate trei ani, de dezvoltare şi în ultimul an să ne şi râcâim politic. Tot timpul Primăria Botoşani şi primarul liberal Cătălin Flutur au fost ţintele”, a declarat Cătălin Flutur.
O poziţie asemănătoare a avut şi primarul PNL de Păltiniş, Costel Romanescu, care a reclamat faptul că încă nu a primit banii promişi pentru înlăturarea efectelor calamităţilor din acest an. „Banii primiţi s-au dus pe lucrări efectuate pentru înlăturarea calamităţilor de astă vară. Ni s-au promis bani şi nu s-au dat”, a declarat Costel Romanescu, adăugând că nici aşa sumele primite, 91.000 de lei, nu sunt îndestulătoare.
„Nu se poate guverna aşa”
Cel mai critic s-a arătat a fi primarul comunei Pomârla, Dumitru Chelaru (Pro România), care susţine că cele trei hotărâri de guvern sunt ilegale, pentru că au fost emise în scurt şi că primarii nu ar fi avut timp să facă toate cheltuielile în mod legal până la sfârşitul anului. „Voi cere pe Legea 544 (n.r. – privind liberul acces la informaţiile de interes public) de la colegii primari să-mi dea modul de informare de la CJ, Minister sau de unde au primit informaţiile, solicitările pe care le-au făcut, cu argumentele legale. Eu am să aprind fitilul pentru că este un tupeu grosolan. Ne batem joc de nişte oameni, de nişte comunităţi, şi nu de primari care au culoarea politică pe care o au. Nu se poate să pedepseşti autorităţile locale, pentru că toate au nevoie, toate au probleme. Nu se poate guverna aşa”, a declarat primarul Dumitru Chelaru, a cărui comună nu a primit niciun leu.
Primării ruinate de umflarea salariilor
Pe lângă aspectul politic, decizia Guvernului arată că majoritatea administraţiilor locale nu se descurcă să facă faţă cheltuielilor curente. Mai grav însă este faptul că restanţele totale ale administraţiilor locale au crescut de peste 2,6 ori în 31 octombrie 2018 faţă de sfârşitul anului 2015, iar majoritatea copleşitoare a acestora (98%) sunt faţă de furnizorii comerciali.
Principala cauză a creşterii restanţelor administraţiilor locale este creşterea salariilor, mai ales după ce primăriile şi consiliile locale au dobândit dreptul de a-şi majora retribuţiile fără restricţii semnificative. Astfel, cheltuielile de personal ale administraţiilor locale au crescut cu 49% în 2017 faţă de 2015 şi cu 22% în decembrie 2018 faţă de decembrie 2017.
Chiar dacă valoarea restanţelor totale este mică faţă de cheltuielile de personal, creşterea celor dintâi relevă dificultăţile financiare ale administraţiilor locale, care le împing chiar la decizii similare cu cele ale debitorilor care se apropie de incapacitatea de plată.
