Neştiinţa, nepăsarea şi lipsa de interes real al autorităţilor judeţene sunt simţite pe pielea lor de miile de locuitori din Flămânzi care îşi rup maşinile şi merg prin glod sau praf fără să înţeleagă pe cine să mai fie supăraţi.
După ce au aşteptat o viaţă să-şi vadă strada din faţa casei asfaltată, în 2013 au început să-şi vadă minunea cu ochii. Primăria a prins un proiect prin fonduri europene prin care 11 kilometri de străzi locale au fost asfaltaţi pe o valoare de 3,5 milioane de euro. Lucrările s-au finalizat în 2015 şi au dat Flămânziului o faţă mai apropiată de rangul de oraş. Însă aşa cum o minune ţine trei zile, asfaltul din Flămânzi a ţinut trei ani, pe ici pe colo chiar mai puţin.
Un proiect al Consiliului Judeţean şi implementat de operatorul de apă Nova Apaserv a început în 2014 pentru montarea reţelei de canalizare, spărgându-se astfel, stradă cu stradă, tot asfaltul plătit din fonduri europene. Strada principală, numită şi „1907” nu a făcut parte din proiect, dar fusese reabilitată ultima dată în 2007. Ca şi celelalte, acum este brăzdată din cinci în cinci metri de şanţuri acoperite de mântuială cu nisip şi pietriş, gropile create făcând imposibilă deplasarea cu viteză a autoturismelor. „Fiind spartă printre primele, aceasta a fost între timp cumva remediată de constructor, arătând aşa cum o vedeţi. Probleme mai mari sunt la alte străduţe care nu au fost readuse cât de cât la un stadiu normal.”, ne-a explicat Petru Murariu, consilier în cadrul primăriei. Multe alte străzi au fost într-adevăr sparte în 2018 şi lăsate aşa, Puşnei, Ţarna, Tulburea fiind doar câteva exemple.
Cu alte cuvinte întreaga infrastructură rutieră a Flămânziului a fost ciuruită şi arată ca după război, iar oamenii sunt peste măsură de mânioşi pe „norocul” ce continuă să-i lovească.
Vorbind cu autorităţile am aflat că cele două proiecte – de asfaltare şi de canalizare – au demarat aproape o dată. Ba chiar a fost şi o şedinţă comună a reprezentanţilor finanţatorilor celor două lucrări, în care s-a găsit o variantă de coordonare a lucrărilor astfel încât să nu se strice toamna ce se construieşte primăvara, în bunul obicei românesc. Problema a fost că proiectul CJ-ul nu s-a finalizat nici acum, iar Primăria a trebuit să asfalteze până în 2015, altfel pierdea banii europeni.
Explicaţii sunt multe, iar scuzele la fel, cele mai multe legate de licitaţiile organizate pentru lucrările de canalizare, sau de relaţia cu firma contractantă, în speţă Tehnic Asist. Cert este că lucrările pe care trebuiau să le monitorizeze specialiştii din Consiliul Judeţean şi cu cei de la Nova Apaserv au început târziu şi s-au derulat cu mare greutate.
„Lucrările s-au derulat în proporţie de 92- 93%. Ultimul termen este octombrie 2019 pentru finalizare, ceea ce înseamnă că în acest an toate străzile vor fi readuse la stadiul de dinaintea lucrărilor. Este normal să se creeze şi disconfort, altfel nu se poate nimic face în acest domeniu.”, a promis Albert Tămase, directorul general al Nova Apaserv, care nu era, însă, la curent, cu faptul că în Flămânzi sunt străzi sparte şi lăsate aşa. „Din câte ştiu eu pe perioada iernii se asigură condiţiile necesare pentru ca străzile să fie practicabile.”, a precizat directorul.
Există şi variante mai puţin agresive de montare a reţelei de canalizare, soluţiile tehnice evitând spargerea asfaltului. Întrebat de ce nu au fost alese astfel de lucrări, directorul Tănse a explicat că „acestea au fost proiectele realizate în cadrul Masterplanului de apă şi canalizare al Consiliului Judeţean şi trebuiau respectate”.
Primarul liberal Dan Oloeriu nu este la fel de optimist, acesta exprimându-şi temerea ca situaţia să fie de durată, dată fiind starea de insolvenţă în care se află firma Tehnic Asist. Edilul şef al Flămânziului este mereu implicat în noi şi alte proiecte pe fonduri europene, conştient fiind că, având altă culoare politică decât social-democraţii de la putere, nu beneficiază de foarte mult ajutor guvernamental. Problema este că infrastructura rutieră ce a fost modernizată din bani ai UE nu va mai prinde prea curând o altă finanţare pentru modernizare, ceea ce înseamnă că dacă nu se întâmplă o altă minune ca specialiştii de la Tehnic Asist, Nova Apaserv şi Consiliul Judeţean să se ţină de cuvânt, gropile din Flămânzi vor rămâne aşa încă vreo câţiva ani. 
Drumuri ciuruite imediat după asfaltare
