Un botoşănean în vârstă de 38 de ani, bănuit că ar fi făcut parte dintr-o grupare infracţională specializată în clonarea cardurilor bancare, a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere. Pentru a scăpa de puşcărie, Romică Constantin A. va trebui să respecte timp de doi ani şi şase luni o sere de măsuri stabilite de instanţă.
Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi un complice de-al său, Cornel Daniel D., în vârstă de 41 de ani, din Suceava. Sentinţa definitivă a fost pronunţată luni de Curtea de Apel Suceava, după o anchetă a procurorilor de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul teritorial Suceava, care în mai 2013 au aflat că pe raza judeţelor Botoşani şi Suceava s-ar fi constituit un grup infracţional organizat specializat în infracţiuni informatice.
Gruparea acţiona peste hotare
Investigaţiile au durat însă destul de mult întrucât gruparea nu acţiona în ţară, ci în străinătate.
Astfel, deşi procurarea dispozitivelor de skimming şi coordonarea activităţilor infracţionale avea loc pe teritoriul României, montarea skimmerelor în scopul copierii datelor de pe benzile magnetice ale cardurilor bancare avea loc în străinătate, în ţări precum Olanda şi Norvegia, iar retragerile frauduloase de numerar aveau loc în ţări precum Filipine şi Coreea de Sud. Asta pentru că membrii grupării umblau prin toată lumea şi erau extrem de greu de localizat.
Aproape patru ani s-au chinuit anchetatorii să le dea de urmă, botoşăneanul fiind reţinut de procurori abia în februarie 2017.
Dispozitive amplasate la bancomate
Metoda de acţiune se baza pe amplasarea unor dispozitive cu camere video miniaturale pe tastaturile ATM-urilor bancare şi de skimmere pe fantele de introducere a cardurilor. Astfel, în momentul în care clienţii ajungeau la ATM-uri, cardurile lor erau citite, camerele video înregistrau PIN-urile, iar înregistrările realizate erau preluate de membrii reţelei care ulterior clonau cardurile pe „blancuri”, iar după câteva zile scoteau banii din cont.
Care a fost numărul total al victimelor este greu de spus pentru că nu s-a făcut un bilanţ întreg al faptelor, existând posibilitatea ca activitatea infracţională din domeniul criminalităţii informatice să se fi derulat pe teritoriul mai multor state din vestul Europei.
Cert este că în urma comisiilor rogatorii internaţionale numai autorităţile olandeze au transmis compromiterea a 20 de conturi bancare, prejudiciul fiind estimat la 6.000 de euro, în timp ce în cazurile din Norvegia, în lipsa unor probe concludente, cercetările au fost sistate.
Fapte dovedite după percheziţii informatice
Botoşăneanul Romică Constantin A. nu a fost însă unul dintre liderii grupării, ci doar un intermediar. Stabilit în Olanda în acea perioadă, el ajuta la transmiterea echipamentelor şi a codurilor de acces, schimbul de informaţii făcându-se prin intermediul aplicaţiei Yahoo Messenger. De altfel, condamnarea primită a fost pentru două infracţiuni – deţinere, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau date informatice şi respectiv punere la dispoziţie, sub orice formă, fără drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau parţial la un sistem informatic.
Ce l-a dat de gol au fost datele recuperate de anchetatori în cadrul percheziţiilor informatice, procurorii reuşind să facă dovada transmiterii informaţiilor de acces. În schimb, suceveanul era cel care se ocupa de echipamente, el fiind cel care cumpăra şi asigura dispozitivele necesare, el având o experienţă de acest gen din Slovacia.