Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) au început o campanie de informare a populaţiei în privinţa afecţiunilor care pot fi transmise de ţânţari. Aceştia transmit agenţi patogeni care produc îmbolnăviri la om şi la animale. „Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre aceste făcând parte şi infecţia cu virusul West Nile. Pentru a-şi depune ouăle femelele de ţânţari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge ele se infectează cu agenţi patogeni de la om sau animale sau îi transmit acestora”, a precizat Gabriela Ioniţă, purtător de cuvânt al DSP Botoşani. Ţânţarii trăiesc şi se dezvoltă în preajma oamenilor, unde se găsesc fie sub forma de larve (ouă), fie sub forma adultă. Larvele de ţânţari se găsesc în apa acumulată în subsolurile blocurilor, în apa care nu se scurge din canalizarea înfundată, în bălţile care se formează în apropierea locuinţelor, din apa care curge din conductele sparte şi din alte instalaţii neîntreţinute, în apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte, în apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuinţelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc) sau în apa din gropile şi şanţurile de pe şantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalaţii.
Ţânţarii adulţi zboară în preajma locuinţelor, mai ales dimineaţa devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Ţânţarii, pentru a se hrăni cu sânge, intră în locuinţe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuinţe, subsoluri, poduri, coteţe, grajduri, magazii, frunzişul copacilor.
Cum putem împiedica ţânţarii să se înmulţească în preajma noastră?
– prin evacuarea apei din subsoluri;
– prin repararea instalaţiilor de apă şi canalizare din subsoluri şi din apropierea locuintelor;
– prin renunţarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau sa le protejăm de accesul ţânţarilor acoperindu-le bine cu capace potrivite;
– prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuiesc, în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
– prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc ţânţarii;
Cum să evităm înţepăturile de ţânţari?
– purtând îmbrăcăminte cu maneci lungi şi pantaloni lungi, dacă ieşim seara din locuinţe sau ieşim seara în parc la plimbare sau când mergem în padure, la pescuit;
– utilizând substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor comercializate in farmacii (DEET, icaridină/ picardină, IR 3535), în concordanţă cu instrucţiunile de pe etichetă, pe care sa le aplicăm pe părţile descoperite ale corpului;
– impiedicând patrunderea ţânţarilor în casa (plase protecţie la ferestre/ uşi);
– utilizând substanţe insecticide în locuinţă /în jurul locuinţei;
– utilizând în locuinţă aerul condiţionat;
– utilizând plase impotriva ţânţarilor în jurul paturilor, în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menţionate anterior sau dacă dormiţi în aer liber;
– acoperind patuţul copilului sau căruciorul
