Încălcări flagrante ale principiilor ce ar trebui să guverneze legislaţia muncii au loc lună de lună în învăţământul românesc, un domeniu pe care guvernanţii îl modifică frecvent după justificări ştiute numai de ei.
Cele mai dureroase şi nedrepte aspecte ale vieţii de profesor apar din cauza modului în care se face salarizarea dascălilor. Trecând de faptul că au printre cele mai mici salarii dintre bugetari, profesorii trebuie să se descurce prin jungla reglementărilor mereu schimbate fără o justificare evidentă.
Jonglerii cu catedrele scoase la titularizare
Cel mai sugestiv exemplu este cel al profesorilor care nu pot preda anumite discipline ca profesori calificaţi deşi le-au studiat în facultate, doar pentru că nu au reuşit să se titularizeze. Ţinuţi în condiţia de suplinitori din cauză că şcolile evită să scoată la concurs posturile şi preferă provizoratul suplinitorilor, o întreagă serie de absolvenţi de facultate sunt plătiţi ca profesori necalificaţi deşi au aceleaşi studii, aceleaşi condiţii de predare şi aceleaşi examene ca alţi colegi profesori. Diferenţa este că aceştia au avut norocul să fie scoasă o catedră la titularizare.
Mai nedrept este că sunt suplinitori care dau an de an concursul de titularizare, fără care nu pot prinde nici orele de suplinire, ba au reuşit să ia chiar note mai mari la aceste testări decât colegii lor titulari, însă salariul refuză să crească „pentru că aşa prevede metodologia”.
Un exemplu este cel al absolvenţilor de filosofie, care fără titularizare nu pot preda ca profesori calificaţi discipline precum psihologia, sociologia, economia, deşi au studiat în facultate aceste ştiinţe şi au dat examene, iar colegii ce au reuşit să se titularizeze, având aceleaşi studii, pot, conform metodologiei, să predea acele discipline ca profesori calificaţi. Deci cu salarii mai mari. Un exemplu similar este cel al absolvenţilor de economie care nu pot preda marketing, sau alte discipline din aria respectivă.
Norme schimbate în fiecare an
Celebra metodologie de încadrare, titularizare, detaşare, transfer şi alte mişcări de cadre didactice se modifică în fiecare an, din motive ştiute doar de Bucureşti. În 2018, spre exemplu, transferurile şi pretransferurile se vor aproba după examenul de titularizare. Acest lucru înseamnă că posturile vacante vor fi ocupate cu prioritate de cei care vor să intre în sistem, în detrimentul celor deja titulari. „Aşa s-a aprobat prin ordinul ministrului”, ni s-a explicat de la Inspectoratul Şcolar.
Absolvenţii îndoctrinaţi sunt preferaţi
Un alt dezechilibru a fost creat de modificarea continuă a „centralizatorului” care arată pe ce discipline se pot titulariza absolvenţii diverselor facultăţi. Facultăţi din domeniul ştiinţelor sociale sunt excluse de la titularizarea pe anumite discipline din aceeaşi arie, doar pentru că cei în cauză nu au absolvit „înainte de anul 1994”. S-a ajuns la situaţia în care dascăli ce au făcut facultatea în vremea comunismului, învăţând ştiinţe socio-umane îndoite cu îndoctrinare politică şi ideologie marxist-leninistă, sunt profesori titulari cu toate drepturile, în timp ce colegii mai tineri, ce au făcut facultatea după 1989, nu sunt lăsaţi să intre în sistem, sunt plătiţi mai puţin şi tremură an de an de frica de a rămâne fără locul de muncă.
Salarii diferite pentru muncă egală
Un principiu european ce a fost în anumite perioade preluat şi de legislaţia românească spune că „la muncă egală sau de valoare egală, salariu egal”, dacă felul muncii este acelaşi, dacă cerinţele şi condiţiile de muncă sunt aceleaşi, dacă munca este egală sau de valoare egală, diferenţierile de salarizare nu se justifică. Jongleriile pe care le-au făcut diverşii miniştrii ai Educaţiei cu reglementările din domeniu creează, însă, discriminări evidente. Profesorii spun că au făcut memorii la minister la care nu li s-a răspuns niciodată.
Discriminările încep să fie văzute de parlamentari
Tot o anomalie a învăţământului românesc a fost sesizată în spaţiul public zilele trecute de senatorul Costel Şoptică. Profesorii cu vechime de peste 25 de ani au dreptul doar pe hârtie la reducerea normei didactice săptămânale cu două ore, pentru că, în momentul în care preferă să le predea, nu sunt plătiţi pentru ele ca pentru nişte ore suplimentare. „Având în vedere discriminarea evidentă, i-am cerut ministrului Popa să repare nedreptatea şi neplata profesorilor aflaţi în situaţia respectivă, prin emiterea unui Ordin de Ministru care să prevadă plata tuturor orelor suplimentare efectuate peste norma didactică de 16 ore, prevăzută de Legea 11/2017”, se arată într-un comunicat al senatorului de Botoşani.
Niciun alt oficial, nici măcar din rândul sindicatelor, nu a ridicat problema discriminărilor flagrante parafate de miniştrii educaţiei an de an.
– Irina SIMINICEANU