Incendiul care a mistuit clubul Bamboo din Capitală a adus un nou val de controale în cluburile şi discotecile din judeţ. Verificările au început chiar de a doua zi, când echipe mixte formate din pompieri şi poliţişti au făcut 10 controale la operatori economici care administrează cluburi şi discoteci, fiind aplicate 10 zece sancţiuni contravenţionale, din care patru amenzi, în cuantum de 7.600 de lei. „Amenzile au fost aplicate pentru neverificarea instalaţiilor electrice de către persoane autorizate, neefectuarea instructajului periodic al salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă şi fumatul în locuri interzise”, a precizat Dorina Lupu, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU). Concomitent, pompierii au efectuat şi o recunoaştere în teren privind dispunerea obiectivelor, pentru a stabili modul de intervenţie în cazul producerii unor situaţii de urgenţă. „În perioada următoare activităţile preventive vor fi intensificate, astfel încât siguranţa celor care frecventează astfel de locaţii să fie asigurată, iar obligaţiile legale ale beneficiarilor să fie respectate”, au mai precizat reprezentanţii ISU.
Kilograme de acte cerute de autorităţi
Controalele au avut la bază o dispoziţie dată de ministrul Afacerilor Interne, Carmen Daniela Dan. Interesant este că la scurt timp după apariţia în spaţiul public a unor informaţii cu privire la cadrul legal privind apărarea împotriva incendiilor şi obligaţiile ce le revin atât autorităţilor, cât şi beneficiarilor unor clădiri, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a replicat cu un adevăr spus de mulţi dintre cei cu afaceri în domeniu, respectiv că „obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu nu elimină total posibilitatea iniţierii şi propagării unui incendiu”. „Un astfel de eveniment se poate iniţia din diverse cauze şi în împrejurări care ţin de particularităţile exploatării unui spaţiu sau a unei construcţii”, se menţionează în comunicatul IGSU. Altfel spus, kilogramele de autorizaţii nu reprezintă decât birocraţia cu care se confruntă România, incendiile fiind cauzate nu de lipsa unui document, ci de acţiuni premeditate, de exploatarea necorespunzătoare a construcţiilor sau a instalaţiilor, ori de neglijenţă sau intervenţii neautorizate. Pe de altă parte, recunoşteau cei de la IGSU, „lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu nu poate fi asociată cu existenţa elementelor de pericol, cât timp măsurile de securitate la incendiu au fost implementate şi respectate”.
Birocraţia exagerată, reclamată de patroni
Subiectul a fost atins şi după incendiul din clubul „Colectiv”, însă cele întâmplate nu au dus la o simplificare a procedurilor, ci la o exagerare a birocraţiei. Astfel, atunci s-a descoperit că toate spaţiile care au fost modificate în timp trebuie reautorizate, însă nu oricum, ci pe baza unui dosar extrem de consistent, care trebuie să conţină, printre altele, plan de situaţie, releveu al clădirii şi relevee ale instalaţiilor clădirii, expertiză de securitate la incendiu întocmită de expert tehnic atestat, scenariu de securitate la incendiu, raport de verificare tehnică întocmit de verificator tehnic atestat, documente de conformitate a materialelor, care înseamnă zeci de avize de la specialişti – arhitecţi, ingineri de diverse specialităţi, experţi tehnici atestaţi, asta în condiţiile în care în toată regiunea Moldovei există un singur expert atestat pentru securitate la incendiu.
Cel mai bun exemplu a fost cel al pub-ului „Society”, care imediat după incendiul de la Colectiv a fost închis de administrator, Alexandru Vrăjitoru dorind să intre în legalitate. A trebuit să facă o sumedenie de investiţii, cu pereţi antifoc, plăci de rigips antifoc. Dar ce a costat cel mai mult, nu au fost materialele. „Cel mai mult a luat obţinerea avizelor, ştampilelor de peste tot”, spunea vara trecută Alex Vrăjitoru. Interesant este că, şi în situaţia în care toţi agenţii ar dori să se autorizeze, ei nu pot intra în legalitate tocmai pentru că experţii tehnici existenţi fac faţă cu greu solicitărilor. Şi, chiar dacă s-ar suplimenta brusc numărul de experţi, tot nu s-ar putea autoriza în jumătate de an toate clădirile care au nevoie de asta.
Bătălie cu ISU câştigată în instanţă
Că autorizarea a devenit un adevărat hăţiş a recunoscut-o un alt botoşănean, Răzvan Baltă, administratorul de la Grand Irish Pub, cel care spunea nu demult că, din cauza situaţiilor aberante născute din prevederile legislative, s-a ajuns la situaţia de dinainte de „Colectiv”, când multe unităţi funcţionau pe propria răspundere a patronilor. Iar situaţia lui Răzvan Baltă este cu atât mai interesantă cu cât acesta a reuşit să câştige o bătălie cu ISU, dovedind în instanţă că autorizaţia la incendiu obţinută pe Clubul „Koma” era valabilă şi pentru Clubul „Opium”, cele două fiind găzduite practic de acelaşi spaţiu. Procesul a fost iniţiat după ce, în accepţiunea ISU, autorizarea trebuia să se facă întrucât era un alt proprietar, ori botoşăneanul a reuşit să demonstreze că autorizarea era valabilă pentru spaţiul în sine, nu pentru funcţiunea clădirii. De altfel, dacă un patron vrea să renunţe la un magazin şi să transforme spaţiul în bar, chiar dacă magazinul a avut autorizaţie ISU, barul trebuie să ceară altă autorizaţie, cu toate că imobilul este acelaşi şi diferă doar numărul de clienţi care s-ar putea afla deodată în interior. În acest context, patronii spun că ar fi mult mai simplu ca autorizaţia să se dea pe clădire, în baza caracteristicilor – dimensiuni, materiale, număr de uşi, ferestre, instalaţii – cu precizarea limitelor de utilizare (n.r. – obiecte de activitate) stabilindu-se numărul maxim de persoane în interior şi dotările necesare pentru intervenţiile în situaţii de urgenţă.
Autorizaţii foarte greu de obţinut
Că autorizaţiile la incendiu se obţin foarte greu o confirmă inclusiv reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), anul trecut fiind eliberate în medie câte una, maxim două autorizaţii de acest gen pe săptămână. „Anul trecut, au fost emise un număr de 118 avize de securitate la incendiu (n.r.-– o formă provizorie de autorizare), un număr de 18 solicitări de acest gen fiind respinse. Totodată, au fost eliberate 65 de autorizaţii de securitate la incendiu, alte 16 fiind respinse”, a precizat Dorina Lupu, purtător de cuvânt în cadrul ISU Botoşani.
