Rompres anunța în ianuarie 1998 pregătirile pentru „Zilele Eminescu”. Cel mai așteptat eveniment al ediției din iarnă era Premiul Național de poezie „Mihai Eminescu”, instituit de Consiliul municipal Botoșani.
Intervenea în acel an Marius Rogojinschi, consilierul șef al Inspectoratului de cultură, care „a prezentat o listă cu propuneri vizând reabilitarea actului de cultură” ministrului Culturii, Ion Caramitru. „Nu înțeleg de ce Premiul național de poezie «Mihai Eminescu» – opina Marius Rogojinschi – trebuie să se acorde în Biserica Uspenia și nu într-un lăcaș de cultură”.
Instalat oficial în funcție pe 21 august, consilierul șef solicita modificarea modului de acordare a premiului, propunând ca local scena unui teatru și prezența obligatorie la decernare a ministrului Culturii; iar premiul – care nu trebuia să fie doar pentru poezie, ci „să cuprindă mai multe secțiuni, care să urmărească domeniile în care s-a remarcat Mihai Eminescu” – să fie înmânat laureatului de câștigătorul concursului din anul anterior; iar premiul („Cronica Română”, nr. 1402, 26 august 1997, p. 7). Rezumând: se preconiza o gală a premiilor desfășurată în sala teatrului în prezența ministrului Culturii („Cronica Română”,nr. 1517, 14 ianuarie 1998, p. 2).
În consecință, Premiul s-ar fi decernat, se pare, pe 15 ianuarie, la orele dimineții, în Biserica Uspenia, iar seara, la Teatrul „Mihai Eminescu”, a avut loc „o nouă festivitate de decernare a marelui premiu” („Cotidianul”, nr. 11, 16 ianuarie 1998, p. 6). Din alte surse aflăm că „decernarea Premiului trebuia să aibă loc la Biserica Uspenia dar, datorită condițiilor meteorologice nefavorabile care au întîrziat sosirea avionului cu cei invitați la acest eveniment, decernarea s-a făcut la Teatrul «Mihai Eminescu»” („Monitorul de Iași”, nr. 11, 16 ianuarie 1998, p. 9A).
Pe lângă aceste propuneri de modificare, alte chestiuni legate de premiere nelinișteau, dacă nu întreaga societate botoșăneană, atunci municipalitatea – în mod sigur. Se dorea ca valoarea premiului să fie de 15 milioane lei brut. Însă „lipsa fondurilor a zădărnicit o primă inițiativă de acordare a 22,5 milioane lei brut, adică 10 milioane lei net. Pentru sprijinirea acestei inițiative, consilierii municipali s-au oferit să doneze fiecare cîte o sumă de bani. Propunerea ca fiecare dintre ei să dea cîte 50 mii lei nu a fost “înghițită” de consilierul PSM-ist, Alexandru Micu. Pînă la urmă, a rămas să doneze fiecare cît poate” („Evenimentul Zilei”, nr. 1680, 7 ianuarie 1998, p. 4). Aportul financiar cel mai solid, în organizarea și desfășurarea „Zilelor Eminescu”, l-a avut însă Gelu Tofan, patronul firmei „Tofan Grup”, care a oferit un premiu suplimentar laureatului, în valoare de 50 de milioane lei. Fundația culturală Tofan anunțase, de asemenea, intenția de a sponsoriza Memorialul Ipotești pentru editarea „Caietelor Eminescu”. Tot prin contribuția Tofan Grup a devenit posibilă transmiterea în direct pe TVR 2 a spectacolului de gală, dedicat zilei de naștere a lui Mihai Eminescu. Și tot Tofan Grup a pus „la dispoziția a 50 de personalități politice (de la Președinție, Parlament, Guvern și partide) și culturale (academicieni și lideri de ziare, edituri sau reviste literare bucureștene) un avion special, plătit dus-întors, să participe la acest spectacol de gală” („Cotidianul”, nr. 11, 16 ianuarie 1998, p. 6) – probabil, cel care a întârziat în dimineața de 15 ianuarie 1998. Meritele lui Gelu Tofan vor fi recunoscute la ediția din iunie prin acordarea primului titlu de cetățean de onoare al comunei Mihai Eminescu.
Numele laureatului Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” devenise cunoscut cel tîrziu pe 10 ianuarie: „.În ceea ce privește jurizarea, criticul Cornel Ungureanu, unul dintre cei șapte membri ai juriului, ne-a declarat: «Totul a fost limpede. Poetul Doinaș a avut majoritatea voturilor, nu au fost probleme», scria Robert Șerban în „Renaşterea Bănăţeană” (nr. 2405, 10 ianuarie 1998, p. 2). Fuseseră nominalizați în acel an și Mircea Ivănescu, Dan Laurențiu, Alexandru Lungu, Gabriela Melinescu. Juriul totuși avusese în componența sa 5 membri: Laurențiu Ulici, Mircea Martin, Daniel Dimitriu, Cornel Ungureanu și Petru Poantă.
Manifestarea s-a desfășurat în perioada 13-15 ianuarie și a debutat la Vorona, printr-o șezătoare literară, cu participarea scriitorilor Dumitru Ignat, Dumitru Țiganiuc, Gellu Dorian, Ionel Bejenaru, Dorin Baciu, Lucian Alecsa, Nicolae Corlat, Lucia Olaru Nenati și Valerian Țopa, vernisajul unei expoziții de pictură de inspirație eminesciană, cu lucrări semnate de Ion Livadaru („Curierul Naţional”, nr. 2083,15 ianuarie 1998, p. 15).
Pe 14 ianuarie, la Botoșani, la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian”, a fost vernisată expoziția de pictură „Eminescu în arta plastică” – lucrări din patrimoniul Muzeului Județean; la sediul Filialei Asociației Filateliștilor Botoșani a fost lansat plicul filatelic „Eminesciana ‘98” și seria „La Steaua – poeți optzeciști” (Editura AXA).
Momentul culminant al zilei de 15 ianuarie l-a constituit un eveniment, care a introdus o nouă cutumă în ceremonia Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – acordarea cetățeniei de onoare ai municipiului Botoșani celor șase laureați ai premiului „Mihai Eminescu”: Gelu Naum, Cezar Baltag (postmortem), Petre Stoica, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana și Ștefan Augustin Doinaș. „Evenimentul Zilei” îl omitea din listă pe Mihai Ursachi (nr. 1687, 15 ianuarie 1998, p. 2). De aici înainte acordarea Premiului va fi dublată de acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului Botoșani.
În aceeași zi, scriitorii prezența la Botoșani au vizitat Memorialul Ipotești, unde a fost lansată antologia „O mie și una poezii românești” de Laurențiu Ulici (Editura Du Style), urmată de relansarea oficială a primelor zece volume din seria „La Steaua – poeți optzeciști”. Expoziția de icoane pe sticlă, „Sub semnul icoanei – icoane vechi și noi”, a fost reluată și prezentată de prof. Gheorghe Popa și prof. Dumitru Irimia. A fost făcut lansat Concursul național de poezie și interpretare critică a operei eminesciene „Porni Luceafărul…” și noua revistă „Collegium” (prezentată de Valerian Țopa).
În cadrul Zilelor Eminescu, ediția din iunie, juriul celei de a XVI-a ediții a Festivalului-concurs „Porni Luceafărul…”, în tradiționalul format extins, avându-i în componența sa pe Lucian Vasiliu, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Cristea, Marius Tupan, Nelu Oancea, Adrian Alui Gheorghe, George Vulturescu, Dumitru Mureșan, Traian Ștef, Nicolae Sava, Radu Florescu, Cassian Maria Spiridon, Emil Iordache, Valeriu Stancu, Sterian Vicol, Radu Mihăescu, Sergiu Adam, George Izbășescu, Marius Chelaru, Ion Țepelea, Gellu Dorian, Dumitru Țiganiuc, Constantin Dracsin, Valerian Țopa, Cristina Cîrstea, Christian W. Schenk și Marian Mincu (președinte) a acordat premiile: 27
– secțiunea volum de debut, publicat în perioada iunie 1997 – iunie1998 – Premiul „Horațiu Ioan Lascu” al Asociațiilor Scriitorilor din Iași (care a prefigurat, se pare, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum) – Cristina Cîrstea pentru volumul „Noi, fiii melcului” (Editura Junimea, Iași);
– secțiunea debut în volum – premiile au fost acordate de editurile: Eminescu – Daniela Drăgușan (București); Cartea Românească – Mirela Pop (Deva); Junimea – Ion Recruta (Vatra Dornei); Axa – Ciprian Manolache (Botoșani), Dorin David (Sibiu); Timpul – Gheorghe Crețu (Satu Mare); Geneze – Sorin Tudor Dinco (Buzău); Geea – Gilbert Danciu (Uricani, Hunedoara);
– secțiunea grupaje de poezii – premii acordate de reviste: „Paradigma”, Craiova – Anton Jurebie (Balta Verde, comuna Gogoșu, Mehedinți); „Viața românească”, București – Lucian Constantin Parfene (Iași); „Luceafărul”, București – Mirena Pecriș (Brașov); „Familia”, Oradea – Mihaela Coman (Vaslui); „Zburătorul”, Onești – Mihaela Galu (Galați); „Ateneu”, Bacău – Alina Postolache (Botoșani); „Dacia Literară”, Iași – Iona Pahon Ganga (Rîmnicu Vîlcea); „Poezia”, Iași – Mara Cârje (Botoșani); „Unu”, Oradea – Daniela Vistiernicu (Iași); „Poesis”, Satu Mare – Daniel Drăgușanu (București); „Art-Panorama”, București – Maria Magdalena Anghel (Colibași, Argeș); „Convorbiri literare” Iași – Loredana Păunescu (Rîmnicu Vîlcea); „Hyperion-caiete botoșănene”, Botoșani – Mihaela Galu (Galați); „Qolloquium”, Botoșani – Andrei Patraș (Iași); „Cronica”, Iași – Ilinca Păun (Botoșani); „Antiteze” – Iulian Cimpoeșu (Suceava); „Vatra”, Tîrgu Mureș – Andrei Patraș (Iași); „Ceahlăul”, Piatra Neamț – Oxana Delazero (Ploiești).
Numărul membrilor juriului e echilibrat numărul premianților: 27 la 27. Numele unora dintre premianți nu le vom mai auzi vreodată în domeniul poeziei (lucru aproape firesc), numele altora însă au devenit sau vor deveni recurente în listele premiilor de la Botoșani, luând același premiu câțiva ani la rând (lucru absolut nefiresc).
La această ediție nu s-au acordat premii la Secțiunea Interpretare critică a operei eminesciene.
Jurizarea lucrărilor a avut loc la Cafeneaua Artelor (Supercart Botoșani), iar premiile s-au decernat la Ipotești pe 15 iunie, zi în care la Ipotești au avut loc mai multe manifestări: vernisarea a două expoziții – „Icoane la casa icoanelor” de Nelu Grădeanu (Bârlad) și expoziția de grafică a graficianului Sorin Agachi (Iași) – și „Colocviul internațional de poezie și eminescologie” (ediția I), la care au participat Mircea Coloșenco, Paula Romanescu, Dumitru Irimia, Marin Mincu.
Ediția a XXXIV-a a Zilelor Eminescu a fost organizată sub patronajul Consiliului Județean și al Centrului Județean al Creației Populare, în colaborare cu Inspectoratul Județean pentru Cultură Botoșani, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” și Muzeul Literaturii din Iași. Și Teatrul „Mihai Eminescu”. Deși nenominalizat printre organizatori, Teatrul „Mihai Eminescu” a pregătit, în mod special, pentru invitații festivalului spectacolul „Hamlet” de W. Shakespeare, în regia lui Ion Sapdaru.
– Ala Sainenco,
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”
