Perioada cu cea mai profundă semnificație spirituală din Postul Paștelui le oferă credincioșilor ocazia de rugăciune, purificare sufletească și respectare a tradițiilor străvechi.
Săptămâna Patimilor, cunoscută și ca Săptămâna Mare, precede marea sărbătoare a Paștelui și reprezintă pentru creștinii ortodocși o perioadă de intensă trăire spirituală. Aceasta debutează imediat după Duminica Floriilor – ziua în care Iisus a intrat triumfător în Ierusalim, fiind aclamat de mulțimi cu ramuri de finic.
Semnificația duhovnicească a Săptămânii Mari
Pe lângă încărcătura religioasă, această săptămână este o ocazie de introspecție, căință, post aspru și împăcare cu Dumnezeu și cu semenii. În biserici, zilnic, se oficiază deniile, slujbe speciale de seară, care îi pregătesc pe credincioși pentru Înviere.
Începând cu seara de Florii și culminând cu Sâmbăta Mare, fiecare zi poartă o semnificație aparte, evocând ultimele momente din viața Mântuitorului.
Tradiții și obiceiuri în fiecare zi a Săptămânii Patimilor
Lunea Mare
Este ziua care a deschis simbolic suferințele lui Iisus. La biserică s-a pomenit tânărul Iosif, vândut de frații săi, ca prefigurare a trădării lui Iuda. Gospodăriile au intrat în febra curățeniei: se aerisesc camerele, se spală rufe și se pregătește casa pentru sărbătoare. Se spune că „Paștele nu trebuie să te prindă în necurățenie”.
Marțea Mare
Numită și Marțea Seacă, este o zi destinată muncilor grele ale gospodăriei. Tot acum, la slujbă, se citește Pilda celor 10 fecioare – o chemare la priveghere, trezvie și pregătire spirituală.
Miercurea Mare
Este ziua trădării lui Iisus de către Iuda pentru 30 de arginți. În tradiția populară, este un moment de post negru, în special pentru cei care nu au ținut post până acum. Tot în această zi se pregătesc hainele pentru Paște și ouăle pentru vopsit.
Joia Mare: Ziua ouălor roșii și a celor 12 Evanghelii
Joia Mare este una dintre cele mai bogate în simboluri. Se celebrează Cina cea de Taină și instituirea Sfintei Împărtășanii. Tradiția cere ca ouăle să fie vopsite în această zi, preferabil roșii – simbol al sângelui vărsat de Hristos. Se fac pasca și cozonacii, iar morții sunt pomeniți prin colaci, vin și miere date de pomană.
Vinerea Mare: Ziua Crucii și a durerii
Zi de post negru, Vinerea Mare amintește de răstignirea și moartea lui Iisus. În biserici se oficiază Prohodul, iar credincioșii trec pe sub Sfântul Epitaf, în semn de smerenie. Nu se coase, nu se spală și nu se lucrează pământul. În unele sate, pomii sunt afumați cu tămâie pentru a fi feriți de dăunători.
Sâmbăta Mare: Ultima pregătire pentru Înviere
Este ziua liniștii de dinaintea bucuriei pascale. Se finalizează pregătirile, se aranjează coșurile cu bucate, iar credincioșii se îmbracă în haine noi. La miezul nopții, preotul rostește: „Veniți de luați lumină!”, iar lumina Învierii se răspândește din mână în mână.
Lumânarea de Paște trebuie dusă aprinsă acasă și, dacă este posibil, se înconjoară casa de trei ori, ca simbol de protecție și purificare.
