Botoșaniul se confruntă cu o criză medicală gravă, alimentată nu doar de lipsa personalului, ci și de dezinteresul primarilor față de sănătatea propriilor cetățeni. Deși statul oferă venituri de peste 40.000 de lei pentru un medic nou, lipsa implicării autorităților locale blochează atragerea de cadre medicale în comunele botoșănene.
Ședința de astăzi a Comisiei de Dialog Social, convocată de prefectul Dan Nechifor, a pus reflectorul pe una dintre cele mai acute probleme ale județului – accesul tot mai limitat la servicii medicale de familie, mai ales în mediul rural. La discuții au fost invitați să participe dr. Constantin-Didi Moșneguțu, președintele Colegiului Medicilor Botoșani, Alina Mustiață, director general al Casei de Asigurări de Sănătate Botoșani, și Teodor Ferariu, director executiv al Direcției de Sănătate Publică Botoșani. Toți cei prezenți au subliniat dificultatea atragerii de medici în județ, dar și eforturile instituționale de a îmbunătăți situația.
În opt comune botoșănene, care cumulează peste 20.000 de locuitori, nu există nici măcar un medic de familie. În alte 24 de localități, deficitul este evident. Sunt cazuri în care pacienții trebuie să străbată până la 55 de kilometri pentru o simplă consultație.
Și situația pare să se înrăutățească. Din cei 141 de medici de familie activi în prezent în județ, aproape 60 se apropie de vârsta pensionării.
Statul oferă, dar primarii nu sprijină
Alina Mustiață, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate, a explicat că instituția pe care o conduce nu are rol de angajator, ci doar de partener contractual în sistemul sanitar. „Casa de Asigurări nu are calitate de angajator, Casa de Asigurări încheie contracte de prestări de servicii medicale, care sunt de natură civilă. În cadrul comisiei paritare am discutat despre măsurile ce pot fi luate pentru a atrage medicii de familie în județul Botoșani, doar că singuri nu putem, fără sprijinul autorităților locale nu putem”, a explicat Alina Mustiață.
Veniturile, în schimb, nu ar trebui să fie o problemă pentru medicii tineri dispuși să vină în zonă. Ba dimpotrivă, oferta financiară este una dintre cele mai atractive din sistemul public. „Casa de Asigurări oferă partea financiară și a fost îmbunătățită foarte mult. Venitul unui medic care încheie prima dată un contract cu Casa, nou-venit, pornește de la 16.250 de lei, la această sumă se adaugă un procent de 100% în situația în care în acea localitate nu este medic de familie sau 50% dacă mai este un medic în localitatea respectivă, la care se adaugă un spor de zonă. Putem ajunge la sume de peste 30.000 și peste 40.000 de lei pentru un medic nou-venit. Deci, partea financiară este asigurată”, a mai precizat Mustiață.
Primarii – veriga slabă a sistemului medical local
Chiar dacă statul plătește bine, mulți dintre primari nu asigură infrastructura minimă necesară: un spațiu decent pentru cabinet, condiții pentru desfășurarea activității, utilități sau chiar o locuință de serviciu. „Ne trebuie sprijinul autorităților locale pentru spațiu. Casa de Asigurări, DSP și nici Colegiul Medicilor nu dețin spații, cabinete medicale, pe care să le punem la dispoziție tinerilor medici, care vin de pe băncile facultății și care presupunem că nu au niciun venit. Ar putea să le fie acordate și alte facilități, să le fie plătite energia electrică, încălzirea, să le asigure dotările, mobilierul sau chiar locuință de serviciu acolo unde este cazul”, a subliniat directorul CJAS Botoșani.
În ciuda obligațiilor legale pe care le au, mulți edili invocă lipsa banilor sau a spațiilor disponibile. Legea obligă primăriile să sprijine medicina de familie, dar nu prevede și sancțiuni în cazul în care acestea nu-și respectă atribuțiile. Practic, este o obligație fără urmări, iar acest lucru se simte direct în sănătatea comunităților.
Concluzie – sănătatea comunității, victima nepăsării administrative
Prefectul județului, Dan Nechifor, a întărit ideea că este nevoie de implicare și de soluții pentru a deveni “atractivi”, nu de discuții și lamentări. Inițiativă, colaborare și implicare – sunt factorii optimi pentru a crea un mediu în care medicii tineri să își dorească să se stabilească, iar profesioniștii să fie sprijiniți și respectați. Prin urmare, criza medicilor de familie din județul Botoșani nu este doar o problemă de sistem, ci una de voință administrativă. Statul oferă resurse și stimulente, dar în lipsa unor minime condiții puse la dispoziție de autoritățile locale, orice inițiativă de atragere a medicilor se lovește de un zid de indiferență.
Iar cel mai grav este că această indiferență afectează direct viețile celor care au ales acei primari. Comunități întregi sunt condamnate la drumuri lungi și acces precar la îngrijiri medicale esențiale, într-un județ care pierde medici și speranță.
