Fenomen îngrijorător în județul Botoșani – vârsta elevilor implicați în acte de violență a scăzut dramatic, iar autoritățile trag un semnal de alarmă cu privire la siguranța în unitățile de învățământ.
Potrivit datelor oficiale, incidența cazurilor de agresiune a crescut considerabil, iar ceea ce îngrijorează cel mai mult este implicarea elevilor de vârste din ce în ce mai fragede.
Botoșani, în topul județelor cu violență școlară
Analiza comparativă a situației din țară plasează județul Botoșani printre cele mai afectate de acest fenomen. Cele mai frecvente fapte raportate includ loviri și alte violențe, amenințări și distrugeri de bunuri. Dacă în anii anteriori astfel de comportamente erau întâlnite preponderent la elevii de liceu sau gimnaziu, acum cazurile de agresiune fizică și verbală sunt tot mai frecvente în rândul elevilor din clasele primare. „Este alarmant faptul că avem tot mai multe cazuri în care elevi de 8-9 ani sunt implicați în acte de violență. Acest lucru ar trebui să ne pună pe gânduri pe toți – părinți, profesori, autorități locale”, a spus comisarul șef Daniela Gheorghiescu, șeful Biroului de Siguranță Școlară din Inspectoratul de Poliție al Județului Botoșani.
Situația infracționalității în rândul elevilor
Din totalul incidentelor raportate, 39 sunt fapte de lovire și alte violențe, trei sunt de amenințare, o faptă de furt, trei fapte de purtare abuzivă, o faptă de violarea vieții private și un caz de agresiune sexuală, acesta din urmă fiind descoperit în urma extinderii cercetărilor într-un dosar mai vechi. Cel mai îngrijorător aspect al acestor statistici rămâne implicarea copiilor cu vârste fragede în comiterea infracțiunilor. Potrivit raportului poliției, 34,38% dintre autori au vârste cuprinse între 8 și 14 ani, un procent în creștere semnificativă față de anul școlar anterior, când această categorie de vârstă reprezenta doar 13,40% dintre făptași. În plus, 40,62% dintre autorii infracțiunilor au între 14 și 16 ani, iar 25% sunt elevi de peste 16 ani.
Școlile, tot mai vulnerabile în fața conflictelor spontane
Cele mai multe dintre fapte s-au produs pe fondul unor conflicte spontane sau în timpul pauzelor, perioade în care lipsa supravegherii favorizează astfel de incidente. „În multe cazuri, altercațiile dintre elevi escaladează rapid”, au explicat reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean. Mai grav, în două cazuri de lovire și alte violențe, autorii nu au fost elevi, ci părinți ai acestora, care au intrat în școli înainte de începerea cursurilor sau în timpul pauzelor pentru a-și face singuri dreptate.
Mediul rural, mai afectat decât cel urban
Din cele 48 de infracțiuni raportate, 20 au fost comise în mediul urban, iar 28 în mediul rural. De asemenea, 43 de fapte au avut loc în incinta unităților de învățământ, iar cinci în afara acestora. Aceste cifre arată că, deși școlile sunt percepute ca spații sigure, ele devin din ce în ce mai des scene ale unor acte de violență.
Val de acțiuni și programe de educație nonviolentă
În încercarea de a combate acest fenomen, autoritățile din educație și siguranță publică au intensificat măsurile de prevenție. Poliția a desfășurat campanii de informare, iar școlile încearcă să implementeze programe de educație nonviolentă. Totuși, mulți specialiști consideră că soluțiile actuale nu sunt suficiente. „Trebuie să colaborăm mai strâns cu părinții și comunitatea. Violența în școli nu este doar o problemă a instituțiilor de învățământ, ci o problemă socială care necesită un efort comun”, a subliniat comisarul șef Daniela Gheorghiescu.
Părinții, tot mai îngrijorați
Mulți adulți se declară îngrijorați de climatul din școli și cer măsuri mai ferme, mai ales în cazul copiilor cu cerințe educaționale speciale (n.r. – așa numitele cazuri medicale), care ar trebui să beneficieze de un program de susținere și de o îngrijire aparte. Sunt din ce în ce mai multe voci care spun că includerea lor în învățământul de bază s-ar fi făcut fără o analiză clară, iar efectele încep să se vadă. Mai ales că unii dintre acești copii cu CES au ieșiri violente, care nu pot fi anticipate și prevenite, iar acțiunile lor pot avea consecințe nebănuite.
Semnal de alarmă
În acest context, specialiștii atrag atenția că este nevoie de o intervenție rapidă și eficientă. Fără măsuri concrete, fenomenul riscă să scape de sub control, punând în pericol siguranța copiilor. În plus, acești copii vor ajunge să fie adulți și vor deveni membri ai societății, riscând să comită oricând acte necugetate.
Autoritățile promit că vor lua măsuri suplimentare pentru a gestiona această problemă, însă până când acestea vor da rezultate, elevii, părinții, dar și polițiștii rămân în alertă. Întrebarea care se pune este – cât timp mai poate fi ignorată această situație pentru că trebuie făcut ceva pentru protecția eventualelor victime.
