Cinci persoane, printre care și patru funcționari publici de la serviciul de evidență a populației din comuna Vârfu Câmpului, au fost trimise în judecată de procurori pentru fapte de corupție.
Suspecții au fost ridicați de mascați în noiembrie 2024, în cadrul unei ample anchete vizând eliberarea frauduloasă a unor acte de identitate românești pentru cetățeni străini.
Rețea de fraudare a actelor de identitate
Printre inculpații trimiși în judecată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se numără Ionuț Sebastian A., Georgel G., Petru H., Gheorghe S. și Constantin M., dosarul acestora fiind deja înregistrat pe rolul Tribunalului Botoșani. Ancheta a fost declanșată în urma unei investigații jurnalistice realizate de Monitorul de Botoșani încă din primăvara anului 2024, care a scos la iveală o rețea prin care cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă obțineau documente românești pe baze false.
Pe 20 noiembrie 2024, procurorii au organizat percheziții de amploare, soldate cu ridicarea a 17 suspecți, dintre care 12 au fost reținuți sub acuzațiile de luare de mită în formă continuată, fals informatic și complicitate la aceste infracțiuni. Alți cinci suspecți au fost plasați sub control judiciar pentru fapte similare.
Falsuri grosolane, acte eliberate ilegal
Potrivit procurorilor, funcționarii implicați au încasat sume de bani pentru a introduce în Registrul Național de Evidență a Populației (RNEP) informații false despre domiciliul unor solicitanți, atestând că aceștia locuiesc în imobile unde proprietarii nu și-au dat consimțământul, fie pentru că erau decedați, fie pentru că locuințele nu aveau destinația de spații de locuit.
Mai grav, în unele cazuri, datele de identificare ale proprietarilor spațiilor respective au fost complet falsificate, modificându-se numele, prenumele, data și locul nașterii sau chiar codul numeric personal (CNP). Documentele de identitate erau eliberate fără ca solicitanții să fie prezenți, fără acordul proprietarilor imobilelor și fără actele necesare care să ateste reședința reală.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, rezultă că a fost vorba despre peste 250 de cazuri de fals informatic în formă continuată.
Referitor la domiciliile stabilite în mod fictiv pe raza comunei din județul Botoșani, Registrul Național de Evidență a Persoanelor a fost actualizat prin menționarea încetării valabilității acestora, urmare a solicitării procurorului de caz. De asemenea, cărțile de identitate aferente au fost anulate de către Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și urmează a fi reținute la momentul legitimării, în acest sens fiind actualizat și Sistemul Informatic Național de Semnalări (S.I.N.S.).
Perchezițiile, probele și concluziile anchetatorilor
În total, pe 20 noiembrie 2024, au fost organizate 90 de percheziții la primăriile Bucecea și Vârfu Câmpului, dar și la locuințele unor persoane fizice. Activitățile au fost efectuate în colaborare cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Brigada Specială de Intervenție ”Vlad Țepeș” din cadrul Jandarmeriei Române și Gruparea de Jandarmerie Mobilă Bacău, cu sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române și a Serviciului Tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Descinderile au scos la iveală documente suspecte, printre care acte de stare civilă aparținând unor cetățeni străini, fotocopii ale acestora și formulare utilizate de autoritățile române în procesul de acordare a cetățeniei.
Ancheta a confirmat faptul că multe dintre persoanele care figurau cu domiciliul la adresele respective nu locuiseră niciodată acolo. Mai mult, unele dintre aceste imobile erau părăsite, inexistente, nebranșate la utilități sau ocupate de alte persoane care au confirmat caracterul fictiv al acestor domicilii.
Falsuri contra unor sute de euro
Sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro și variau în funcție de serviciile oferite de către intermediar.
Banii se împărțeau astfel:
– 100-150 de euro/persoană celor dispuși să ia în spațiu, în mod fictiv, cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și chiar în Federația Rusă, la imobile pe care le dețin, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscând că aceștia nu vor locui vreodată la adresă;
– între 50-100 de euro/persoană funcționarilor publici din cadrul Serviciului de evidență a populației pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu.
Aceasta se referea la primirea, introducerea, fără drept, în RNEP, de date neconforme realității, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar și a altor date de identificare a persoanei, precum și eliberarea în regim de urgență a cărților de identitate neconforme realității. Există situații când în două zile beneficiarul a obținut atât cartea de identitate, cât și pașaportul;
– 50 de euro se împărțeau altor funcționari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare eliberării actelor de identitate și anume chitanțe, adeverințe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar și taxa pentru eliberarea documentelor, în valoare de 7 lei.
Ancheta continuă față de alți suspecți
„Din materialul probator administrat în cauză a reieșit că la niciuna din adresele ce au făcut obiectul cercetărilor din dosar nu au fost identificați cetățeni născuți în țările menționate anterior care să locuiască acolo, acestea fiind stabilite în mod fictiv, doar pentru dobândirea cărților de identitate românești și implicit a dreptului de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene, precum și pentru dobândirea pașapoartelor românești. Totodată, a rezultat că majoritatea localnicilor nu aveau cunoștință despre numărul persoanelor care figurau cu domiciliul la adresele lor și nici cine erau acestea”, au arătat anchetatorii.
Procurorul a dispus disjungerea cauzei și formarea unui nou dosar în care vor continua cercetările față de 17 suspecți și inculpați (funcționari publici, intermediari și beneficiari), cercetați pentru luare de mită în formă continuată, fals informatic în formă continuată, complicitate la luare de mită în formă continuată, complicitate la fals informatic în formă continuată, dare de mită, complicitate la dare de mită în formă continuată.
De asemenea, în aceeași cauză vor continua cercetările cu privire la săvârșirea complicității la infracțiunea de fals informatic în formă continuată de către funcționarii din cadrul Primăriei Bucecea, dar și față de persoanele care au fost de acord cu luarea în spațiu a cetățenilor originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă.
Falsuri anulate la cererea procurorilor
Referitor la domiciliile celor 252 de persoane care au fost stabilite în mod fictiv pe raza comunei Vârfu Câmpului, Registrul Național de Evidență a Persoanelor a fost actualizat prin menționarea încetării valabilității acestora, urmare a solicitării procurorului de caz. De asemenea, cărțile de identitate aferente au fost anulate de către Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și urmează a fi reținute la momentul legitimării, în acest sens fiind actualizat și Sistemul Informatic Național de Semnalări (S.I.N.S.).
Rechizitoriul a fost transmis Tribunalului Botoșani, instanţă competentă să judece cauza în fond după locul săvârșirii faptei.
Impactul investigației
Scandalul ridică serioase semne de întrebare asupra modului în care sunt gestionate bazele de date oficiale și controlul asupra documentelor de identitate. Mai mult, au existat informații că printre beneficiarii rețelei ar fi fost și persoane din Federația Rusă, suspectate că ar fi spioni. Prin urmare, procesul celor cinci funcționari ar putea să aducă mai multă lumină asupra acestui caz, dar și asupra rețelelor mai extinse de corupție care profită de breșele sistemului birocratic.
