În seara de 4 martie 1977, la ora 21,22, România era zguduită de un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter, seismul cu cele mai multe victime și cele mai mari pagube în România. Cutremurul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri. Seismul, cu o durată de 56 de secunde, s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, dar și la Moscova și Sankt Petersburg.
Pagube uriaşe, pierderi imense de vieţi omeneşti
Cutremurul din 4 martie 1977 a lăsat în urmă cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional, 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (din care 1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi.
Printre victimele cutremurului din 1977 s-au numărat și personalități precum actorii Toma Caragiu și Eliza Petrăchescu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea.
Ca în fiecare an de atunci, ziua de 4 martie reprezintă un moment în care trecem în revistă ceea ce s-a făcut de atunci pentru ca pagubele produse de un cutremur devastator să fie, atât cât e posibil, cât mai mici.
Ce s-ar întâmpla la Botoşani în cazul unui cutremur
Un studiu efectuat de Primăria municipiului Botoșani a arătat că, în cazul producerii unui cutremur de 7–8 grade pe scara Richter în zona Vrancea, în municipiul Botoșani ar putea exista patru raioane de distrugeri, plecând de la vechimea construcțiilor, natura materialelor de construcții, structura de rezistență a imobilelor și avariile descoperite după celelalte cutremure majore.
Astfel, Raionul de distrugeri nr.1 este delimitat în partea de nord de str. Elena Doamna, în partea de Sud de str. Blănari, în partea de Vest de Calea Națională, iar în partea de Est de str. Poștei și str. Ion Pillat (n.r. – se suprapune pe Centrul vechi al municipiului). Aici s-ar afla amplasate un număr de 14 clădiri, din care 14 sunt locuințe foarte vechi, amplasate pe o zonă slabă din punct de vedere al solului.
În schimb, Raionul de distrugeri nr.2 ar fi delimitat în partea de Vest de str. Dreptății, în partea de Sud de str. Grivița, în partea de Est de str. T. Vladimirescu, în partea de Nord de str. Împărat Traian. Raionul cuprinde 27 clădiri din care 7 sunt locuințe foarte vechi, toate construite la începutul anilor 1900 și care nu au mai cunoscut reabilitări consistente. În schimb, raionul de distrugeri nr.3 este delimitat în partea de Sud Vest de str. Aleea Parcul Tineretului, în partea de Vest de str. Săvenilor, în partea de Nord Est de str. Împărat Traian. Raionul cuprinde 6 clădiri, din care 4 imobile sunt foarte vechi, posibil antebelic.
Potrivit documentului, „în cazul unor cutremure de mare intensitate în zona Vrancea, teritoriul localității poate fi afectat, fiind astfel distruse un număr de aproximativ 201 imobile , blocuri, case și anexe gospodărești, în trei clase de importanță după cum urmează – cls. 1 = 4 clădiri, cls. 2 = 67 clădiri, cls. 3 = 130 clădiri”.
Raionul de distrugeri nr. 4 acoperă restul municipiului, însă aici riscurile sunt mai mici, majoritatea locuințelor construite fiind mai noi, cu structuri de rezistență. Altfel spus, cele mai expuse sunt clădirile construite înainte sau după Primul Război Mondial. Astfel, circa 200 de locuințe au o vârstă de peste 100 de ani, iar alte 250 sunt clădiri cu o „vârstă” de 70 – 100 de ani.
Ce presupun diferitele clase de risc seismic
Clasa I de risc seismic înseamnă ca imobilul respectiv se poate prăbuși în cazul unui cutremur de peste 7 grade. Clasa a II-a de risc seismic înseamnă că imobilul poate suferi, în cazul unui astfel de seism, avarii la diverse elemente de compartimentare, la scări, dar nu se va prăbuși. Iar clasa a III-a de risc seismic înseamnă avarii minore: cade tencuiala, apar fisuri în pereți etc.
Prin Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările și completările ulterioare s-a stabilit cadrul legal pentru implementarea și derularea Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS) coordonat de MDLPA.
Prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 2.853/2022 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, privind derularea Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (Normele metodologice), cu modificările și completările ulterioare.
Finanțarea spațiilor cu altă destinație deținute de persoane juridice se acordă în baza Schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat pentru implementarea Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat” aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 4.355/2024: Anexa 1 | Anexa 2 | Anexa 3 | Anexa 4.
Ce presupune Programul national de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat
Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS) cuprinde:
- Subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile cu destinația principală de locuință;
- Subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile de interes și utilitate publică. Beneficiarii Subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile cu destinația principală de locuință sunt:
- unitățile și subunitățile administrativ-teritoriale, reprezentate de autoritățile administrației publice locale.
Beneficiarii Subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile de interes și utilitate publică sunt:
- autoritățile administrației publice centrale sau locale, inclusiv unitățile aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea acestora
- unitățile de cult* ce aparțin cultelor recunoscute în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/2006, republicată, pentru clădirile definite la 2 lit. b), aflate în proprietatea sau în administrarea acestora.
Care a fost cel mai puternic seism din România
Cel mai puternic seism din România, cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter, s-a produs în anul 1802, când s-a prăbușit Turnul Colţei din Capitală. Un alt mare cutremur a avut loc în anul 1940 și a avut o magnitudine de 7,7 pe scara Richter. În timpul lui s-a prăbuşit blocul Carlton, cea mai înaltă clădire din Bucureştiul acelor ani. S-a estimat că au fost în jur de 1.000 de morți la nivel naţional. Însă cele mai grave consecințe le-a avut seismul din 4 martie 1977, când peste 1.500 de oameni au murit și peste 11.000 au fost răniți.
Potrivit unui scenariu din în 2018 aş Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) la simularea unui cutremur de 7,5 grade, urmările acestuia erau estimate la 4.380 de morți, 8.040 de răniți și aproximativ 50.000 de persoane rămase fără adăpost. Exercițiul DSU lua în considerare că șase spitale din București ar fi distruse, iar 23 ar fi distruse parțial. 48.000 de consumatori ar rămâne fără electricitate și 55.000 fără alimentare cu apă.
Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. Oficial, sunt circa 350 de clădiri cu risc ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur major. Mai exact, Capitala are aproximativ 6.000 de apartamente expuse unui risc iminent, la care se adaugă spațiile comune, zonele comerciale, restaurantele, barurile, spațiile de lucru și birourile cuprinse în aceste clădiri.
