„În fiecare an, la mijlocul lunii ianuarie, poetul renaște în noi mai curat și mai înalt în înălțimile sacre ale poeziei pe care numai geniul său excepțional le-a putut atinge. Și cu neobosită venerație ne apropiem mereu de Eminescu pentru a-l înțelege mai deplin și a ne înțelege și pe noi înșine, conaționali într-o patrie iubită și visată de marele poet” – iată cum, rezumativ, într-un citat din presa vremii („Clopotul”, nr. 4282, 14 ianuarie 1977, p. 1), era înțeleasă semnificația „Zilelor Eminescu”.
Și „patria iubită” a dat contextul celei de-a VI-a ediții a „Zilelor Eminescu” – festivalul național „Cântarea României”. Deschiderea festivă a avut loc într-o zi de joi, în sala Teatrului din Botoşani. Nu am putea preciza dacă teatrul botoșănean a mai jucat, pe 19 februarie 1974, anunțata piesă „Mira” din spectacol coupé „Bogdan Dragoș” și „Mira”. Cert este că ediția din 1977, s-a deschis cu această piesă, interpretată însă de trupa Teatrului „V. I. Popa” din Bârlad.
Au fost anunțate și puse în scenă, de data aceasta de Teatrul din Botoșani, „Mureşanu”, cu debutul în regie al artistului Vida Geza, și „Emmi şi Histrion”, în regia lui Ion Olteanu, scenografia lui Constantin Piliuță și muzica lui Gheorghe Cojocaru. Și Teatrul de Stat din Oradea a fost prezent la Botoșani prin actorii Kiss Török Ildikó și Varga Vilmos, care au susținut, în maghiară, un recital din versurile lui Eminescu: „Mai am un singur dor”, „Scrisoarea a IV-a”, „Împărat și proletar”, „De ce nu-mi vii?”
Nu a lipsit din programul manifestărilor concertul de lieduri pe versurile lui Eminescu, o şezătoare literară, la Ipoteşti, completate și de un recital de poezie „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, în consonanță cu genericul „Cântarea României”.
Dintre poeții prezenți la Ipotești în acel an, presa i-a reținut pe Sergiu Adam, Ion Beldeanu, Radu Cîrneci, George Chirilă, George Damian, Valentin Deșliu, Ion Horea, Ion Iuga, Dumitru Ignat, Lucia Olani Nenati, Dumitru Țiganiuc, Lucian Valea, Dragoș Vicol și Romulus Vulpescu.
Sesiunea de comunicări științifice, o „dezbatere pe tema generoasă «Eminescu — geniu multilateral»” (care a avut însă mai puțini participanți decât în anii anteriori), a înscris temele: „Andrei Mureșan – personaj dramatic” (Eugen Todoran), „Andrei Mureșan, erou revoluționar” (Ovidiu Papadima), „Eminescu și teatrul” (I. D. Lăudat), „Poezia începutului de țară la Mihai Eminescu” (Constantin Ciopraga). Au avut intervenții și Ileana Berlogea, Ioana Mărgineanu, Elisabeta Munteanu.
Zilele Eminescu din Festivalul „Cântarea României” au fost completate – scria presa – „de manifestările organizate în întîmpinarea marilor evenimente ale anului 1977 – aniversarea centenarului independenței de stat a României, împlinirea a 70 de ani de la răscoala din 1907, de suita de acțiuni organizată cu prilejul aniversării Unirii Moldovei cu Țara Românească, într-un singur stat național”. Probabil, astfel se explică și programul mai modest al aceste ediții, care nu trebuia să umbrească „suita de acțiuni”.
Dovadă e și revenirea în forță a „Zilelor Eminescu” cu a VII-a ediție în 1879, care reia, în linii mari, programul edițiilor anterioare.
Participă la această ediție scriitorii: Paul Anghel, Paul Balahur, Ion Beldeanu, Const. Ciopraga, V. Copilu-Cheatră, I. Constantinescu, Virgil Cuțitaru, Al. Husar, Dinu Ianculescu, Angela Marinescu, Edgar Papu, Al. Pascu, Cornel Regman, Corneliu Sturzu, Nicolae Turtureanu, George Țărnea, Lucian Valea, Dragoș Vicol, Romulus Vulpescu, prezenți – în a treia zi – și la unele șezători literare ce au avut loc la Dorohoi, Darabani, Săveni, Bucecea, Ștefănești.
Sesiunea de comunicări științifice a durat două zile, înscriind o varietate de teme și nume notorii, vorbitorii reușind să se sustragă, subtil, pretențiilor de aducere la zi a operei eminesciene. Sub genericul din prima zi – „Eminescu și istoria neamului” – participanții au comunicat despre „Imaginea Romei și a romanilor în opera lui Eminescu“ (Edgar Papu), „Istorie și mit poetic la Eminescu” (Const. Ciopraga), „Eminescu și unitatea națională” (Dumitru Rusan), „Eminescu în epocă” (Al. Husar), „Eminescu și serbările de La Putna” (Grațian Jucan) , „File din cartea de impresii a muzeului din Ipotești” (Lucia Olaru-Nenati), „Eminescu in receptarea primilor critici” (I.D. Săudat), „Codrul și Eminescu” (Al. Săndulescu).
„Eminescu în conștiința românească” – genericul celei de a doua părți – a înscris temele: „Eminescu venerat de poeți” (Ovidiu Olariu), „Cunoaștere eminesciană” (Virgil Cuțitaru), „Previzibil și imprevizibil în metafora eminesciană” (Dumitru Țiganiuc), „Eminescu, centralizarea eului” (I. Constantinescu), „Lectura matematică a Luceafărului eminescian” (I. Filipciuc), „Mortua est și tema tînărului stins în floarea vîrstei oglindită în literatura română în sec. XIX” (I. Munteanu), „Eminescu — metafora unui pămînt” (C. Olteanu), „Luna – element de bază în peisajul liric eminescian” (M. Munteanu), „Eminescu în fața strălucirii sale” (P. Galea), „Structuri și deschidere în poemul Luceafărul” (N. Marțineac), „Natura în lirica eminesciană“ (Silvia Drăguș), „Eminescu și Aradul” (I. Negrilă), „Influența poeziei eminesciene asupra muzicii lui Enescu” ( Maria Bunea), „Teatrul lui Eminescu și Blaga — Corespondențe” (Gabriela Anisie), „Motivul izvorului la Eminescu” (Rodica Vizitiu).
Acestei ediții îi datorăm și primul târg de carte de la Botoșani, organizat în parcul „Mihai Eminescu”, la care au fost lansate volumele „Eminescu la Ipotești” de I. D. Marin și „Limbajul poetic eminescian” de Dumitru Irimia.
Două expoziții au fost vernisate în acele zile: expoziția de acuarelă a pictorului Ion Murariu, inspirată din opera eminesciană, și expoziţia de afişe „Eminescu 90”, realizate de studenţi ai Institutului de arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti.
Ipoteștiul nu putea lipsi din itinerar, cu atât mai mult cu cât se redeschidea muzeul memorial „Mihai Eminescu”, în casa reconstruită pe vechiul loc al locuinței Eminovicilor. Au vorbit la inaugurare: Emilian Popa, Gh. Jaucă, prof. Edgar Papu și scriitorul Paul Anghel; au recitat versuri poeții Romulus Vulpescu și Dinu Ianculescu.
Ziua s-a încheiat cu spectacolul pionieresc „De treci codrii de aramă”, organizat la lac.
În același ani, la Miercurea Ciuc, după ce fuseseră aniversate personalităţile lui Gh. Şincai, Móricz Zsigmond, Gh. Lazăr, în toate aşezămintele culturale din judeţ, se pregăteau intens manifestări dedicate lui Eminescu. În casa de cultură din Miercurea Ciuc manifestările aveau chiar denumirea „Zilele Eminescu”, concepute fiind sub forma a patru seri consacrate exclusiv poeziei şi biografiei sale, cuprinzând expuneri prezentate de profesori de literatură română, montaje literare, concursuri de recitări, recitări de versuri originale ale membrilor cenaclurilor literare ale casei de cultură, dedicate lui Eminescu. „Punctul nodal” a fost seara memorială „Eminesciana”, organizată în colaborare cu Teatrul de poezie din Bucureşti, la care au participat poeţii George Ţărnea şi Dumitru Stancu. Un recital susţinut de actorul Vasile Pupezeade la Teatrul Mic din Bucureşti a încheiat manifestările.
Şi la Bucureşti, „Zilele Eminescu” au înscris manifestări omagiale: pionieri bucureşteni, membri ai cenaclului literar municipal „Mihai Eminescu”, s-au întâlnit cu scriitori bucureşteni participanţi la Colocviul naţional de literatură pentru copii. După ce a fost vizitată sala „Eminescu” a Muzeului literaturii române, păstrătoare a unui valoros fond documentar privind viaţa şi opera poetului naţional, elevii liceului de artă „George Enescu”, ai altor şcoli din capitală, au prezentat un montaj literar-muzicalcoregrafic pe versuri eminesciene, sub genericul „Ce te legeni, codrule”. In aceeaşi zi, la Casa de cultură „Fr. Schiller” din Bucureşti, Muzeul literaturii române a inaugurat o expoziţie documentară itinerantă, ilustrând perioada de studii a lui Eminescu la Viena şi Berlin.
– Ala Sainenco,
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”
