Anul 1972 Botoșanii l-au trăit cu nostalgia Zilelor Eminescu din 1971. La Iași, între 8 și 11 octombrie, avea loc a III-a ediție a Festivalului „Mihai Eminescu”, dedicat celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii Socialiste România. Presa asimila și acest eveniment genericului „Zilele Eminescu”. Un scurt articol din presa acelor ani, semnat de Ion Bănuță, poartă amprenta timpului, cu inerentele clișee și inerentul patetism al festivismului, prin care s-a consolidat mitul eminescian:
„După ce în Moldova cea cu brazi și cetini s-a fost ivit Eminescu, chipul Țării Românești a intrat într-o altă lumină. Eminescu a devenit pe aici un Vodă, iar pe toate meridianele și paralele multicolore un Luceafăr.
România nouă sărbătorindu-l, divinizîndu-l îl poartă în suflet ca pe una dintre cele mai mari glorii. Zilele Eminescu nu sînt decît sufletul lui Eminescu, sufletul marelui poet. Poporul, sufletul nostru al acelora care încercăm să-l urmăm în artă, în cuget și-n simțiri.
8 octombrie. O zi de toamnă pierdută într-un soare de aur a salutat festivitățile care s-au dovedit a fi în piscul gîndurilor și dorințelor noastre. Sînt de față oameni de partid și de stat, oameni de artă, și sînt mai ales mulțimile. E o sărbătoare de vis. Eminescu împăratul în togă e printre noi, ne sărută și ne îndeamnă să scriem. Să scriem despre România” („Cronica”, nr. 41, 13 octombrie 1972).
Zilele Eminescu erau organizate în acel an la Turnu Severin, la iniţiativa Comitetului pentru cultură şi educaţie socialistă şi Biblioteca municipiului: „timp de o săptămînă, tineri muncitori din întreprinderile industriale şi de pe şantierele de construcţii, elevi din şcolile generale şi licee, precum şi alţi cetăţeni din localitate au luat parte la seri de poezie, medalioane, montaje literar muzicale, expuneri despre viaţa şi opera lui Eminescu”, relata „Scînteia tineretului” (nr. 7048, 14 ianuarie 1972).
În 1974, Botoșanii și-au revendicat proiectul ajuns, astfel, la IV-a ediție, chiar dacă formatul evenimentelor a fost mai restrâns față de edițiile anterioare. O dovedește și modesta reflectare în presă, și relatările strict rezumative: „ «Zilele Eminescu» din acest an de la Botoşani şi Ipoteşti au relevat încă odată mai ales străduinţa Moldovei de a-l cinsti pe Poet. Clujul ca şi Bucureştii au participat cu cîte un reprezentant din partea Asociaţiilor de scriitori. Nefiind, astfel, prea oficiale, manifestările consacrate lui Eminescu la Botoşani şi la Ipoteşti împlinirii a 85 de ani de la moartea poetului au avut poate şansa unei reculegeri profunde din partea celor prezenţi. Aceştia iscălesc după cum urmează: Lucian Valea, Mircea Radu Iacoban, Mihai Drăgan, Corneliu Fotea, George Sidorovici, Corneliu Sturzu, Marcel Mureșeanu, Corneliu Popel, Mircea Vaida, (…) Ion Murgeanu” („Viaţa Românească”, nr. 8, 1974, p. 59).
Ediția a V-a a avut loc în 1975. Încercăm să desprindem din relatări programul acelor zile, anunțat într-un fel, realizat în alt fel și prezentat diferit în presa vremii.
Evenimentele au debutat pe 15 ianuarie, în sala Teatrului din Botoșani. În deschiderea festivităților, au recitat poeme dedicate lui Eminescu: George Lesnea, Radu Cîrneci, Mihai Gavril, Frantz Bulhardt, Ion Murgeanu, Dragoș Vicol, Petru Vintilă, Constantin Ștefuriuc, Nicolae Prelipceanu, Lucian Valea, Gheorghe Pituț, Kanyady Sándor, Corneliu Sturzu, Vasile Copilu-Cheatră, Ana Blandiana, Haralambie Țugui, Ion Horea, Horia Zilieru, Mihai Ursachi, Romulus Vulpescu.
Un spectacol omagial a fost susținut de corul Liceului pedagogic, dirijat de prof. Gheorghe Cojocaru, actori ai Teatrului „Mihai Eminescu” și soliști ai Operei din Iași. Aneta Pavalache și Traian Uilecan, soliști ai Operei din Iași, acompaniați de pianistul Victor Dumanescu și un grup instrumental al Filarmonicii din Botoșani au interpretat romanțe pe versuri eminesciene.
În aceeași zi, scriitorii invitați au făcut un pelerinaj la Ipotești, unde au recitat versuri în fața casei memoriale.
Pe 16 ianuarie, în sala de marmoră a teatrului „Mihai Eminescu”, s-a deschis expoziția de cărți și documente eminesciene, prezentarea fiind făcută de Mihai Drăgan. Un alt recital, susținut de poeții: – Radu Boureanu, Ion Sofia Manolescu, Doina Sălăjan, Gh. Pituț, Lucian Valea, Radu Cadelcu, Valerian Țopa, Lucia Olariu-Nenati, Victor Teișanu, George Luca, Dumitru Necșanu, Dumitru Țiganiuc, a avut loc după vernisaj.
În sala Muzeului Județean, Mihai Drăgan a prezentat primele trei aparții din colecția „Eminesciana” inițiată de Editura „Junimea” din Iași. Petru Vintilă s-a întâlnit cu cititorii romanului său cronologic „Eminescu”.
Seara s-a încheiat cu romanțe pe versuri de Eminescu și un mic concert oferit de formația de muzică folk „Emina”.
În aceeași zi trebuia să fi fost anunțat concursul „Porni Luceafărul…”, ajuns anul acesta la ediția a XLIV-a.
Pe 17 ianuarie, în holul Teatrului „Mihai Eminescu” a fost reluată expoziția de artă plastică „Omagiu Poetului”, cu lucrări de Ligia Macovei și Ion Murariu.
La cinematograful „Unirea” au rulat filme documentare despre Eminescu: „Dacă treci râul Selenei”, „Mihai Eminescu”, „Pașii poetului” și „Manuscrise eminesciene”.
La Dorohoi, Săveni și Bucecea, scriitorii au participat la șezători literare, acestea continuând și a doua zi la întreprinderea textilă „Moldova”, întreprinderea de confecții Botoșani, liceele „Mihai Eminescu” și „A. T. Laurian”.
Ediția a V-a s-a încheiat cu o sesiune festivă, organizată de Societatea de științe filologice, în colaborare cu Uniunea sindicatelor din învățământ, știință și cultură, Uniunea Scriitorilor, Comisia națională a R. S. România pentru UNESCO și Comitetul pentru cultură și educație socialistă al județului Botoșani. În ordinea prezentării, au fost susținute comunicările: „Eminescu – poet al zilelor noastre” (Augustin Z.N. Pop), „Valori durabile în publicistica lui Eminescu” (Gh. Bulgăr), „Academia Română și eminescologia” (Petre Popescu Gogan), „Valoarea poetică a unor nume în opera lui Eminescu” (Al. Cristurescu), „Eminescu despre specificul național” (Grațian Jucan), „Destinul liricii eminesciene în traduceri” (Lucian Valea), „Eminescu în limba latină” (Iosif Naghiu), „Eminescu și Goethe” (I. Dumitrescu), „Eminescu și Pușkin” (M. Novicov), „Eminescu și Wyspiansky” (I. C. Chițimia), „Eminescu și literatura bulgară” (V. Gr. Chelaru), „Elemente și analogii lucrețiene în opera lui Eminescu” (Ioan Micu), „Pe marginea unui motiv eminescian (motivul norilor)” (C. Gh. Ciobanu), „Armonie eminesciană” (Valentin Marțineac), „Aspirație romantică și echilibru clasic” (Radu Zaharescu), „Contribuție la o structurare muzeografică eminesciană” (Lucia Olariu Nenati), „Eminescu ieri și azi” (Gh. Eminescu).
Concomitent cu sesiunea, Teatrul de păpuși „Vasilache” a reluat spectacol „Călin Nebunul”. În sala teatrului „Mihai Eminescu” au avut loc recitaluri de versuri, deși fusese anunțat, inițial, spectacolul radiodifuzat „Tot mai citesc măiastra-ți carte”, în colaborare cu Radio Iași.
Și două piese într-un spectacol coupé „Bogdan Dragoș” și „Mira”, în regia artistului emerit Ion Olteanu, anunțate de Teatrul „Mihai Eminescu” pentru 19 ianuarie, au fost amânate pentru sfârșitul lunii ianuarie. Teatrul „Mihai Eminescu” – principalul organizator al „Zilelor Eminescu” preconiza, de asemenea, pentru februarie, un recital de versuri „Gând de aur”, în regia aceluiași Ion Olteanu, și spectacole cu „Scrisorile” lui Eminescu, reunite sub titlul „Vârstele revoltei”.
Aceasta a fost ediția a V-a a „Zilelor Eminescu” la Botoșani.
Pe 14 mai 1976, la Botoșani, avea loc „Plenara cu activul a comitetului județean de partid”, în care era aprobat un „Program de măsuri cu privire la munca organelor și organizațiilor de partid, de masă și obștești, a instituțiilor de cultură și educație pentru înfăptuirea sarcinilor reieșite din Programul P.C.R. și hotărîrile Congresului al XI-lea în domeniul activității politico-ideologice și cultural-educative”.
Capitolul IV din aceste măsuri – „Întărirea rolului muncii politico-educative de masă și al instituțiilor de cultură în procesul formării și dezvoltării conștiinței socialiste, în educarea patriotică a maselor” prevedea: „Se vor organiza din doi în doi ani «Zilele Eminescu», «Zilele Enescu», «Zilele de teatru Mihail Sorbul», «Zilele teatrului eminescian» etc.” (Se preconizau, desigur, și alte activități: „Festivalul teatrelor din Moldova” (o dată la doi ani), „Săptămîna muzicii contemporane românești”, „Zilele teatrului pentru copii și tineret”, „Teatrul-cinematograf”, dar și: „Partid iubit, părinte drag”, „Românie, țara mea de glorii”, „Căpitan Romano”, „Eroica”).
De aici încolo, „Zilele Eminescu” la Botoșani trebuie să revină cu regularitate.
– Ala Sainenco,
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”
