Legiuitorii care încearcă să reglementeze accesul copiilor la social media trebuie să decidă dacă interdicțiile sau avertismentele sunt cea mai bună soluție pentru a-i proteja, scriu jurnaliștii de la The New Yorker.
În 1881, James Bonsack a patentat o mașină automată de fabricat țigări, iar în anii care au urmat, fumatul a devenit mult mai răspândit.
Părinții și reformatorii au început să se îngrijoreze că cei mici ar putea prelua acest obicei.„Nu este neobișnuit, se spune, să vezi un copil de cel mult cinci ani fumând cu mulțumire,” avertiza L.A. Times într-un articol din acea perioadă.
Prima lege anti vânzare de tutun copiilor, adoptată în 1883
Ca răspuns la această tendință culturală, statele au început să adopte măsuri care interziceau vânzarea tutunului către minori. New Jersey a fost primul care a adoptat o astfel de lege, în 1883; New York i-a urmat exemplul trei ani mai târziu. Până în 1890, mai mult de jumătate dintre statele din uniune adoptaseră restricții similare.
Multe decenii mai târziu, în anii 1950, agenția de publicitate Leo Burnett a creat personajul Tony Tigrul, o mascotă desenată pentru a promova cerealele Frosted Flakes în rândul copiilor. În 1973, un nutriționist vizionar pe nume Jean Mayer a avertizat Comitetul Senatului SUA pentru Nutriție și Nevoi Umane că produsele din ce în ce mai omniprezente din categoria alimentelor nesănătoase ar putea fi descrise drept „calorii goale”.
El a pus sub semnul întrebării legalitatea utilizării termenului „cereale” pentru produse care conțineau peste cincizeci la sută zahăr. „Cred că mai degrabă ar trebui numite bomboane,” a spus el. Reclamele la alimentele pentru copii, susținea Mayer, erau „nimic altceva decât niște dezastre nutriționale.”
Avertismentele lui Mayer, însă, nu au dus la o serie de interdicții la nivel de stat privind mâncarea nesănătoasă. Au fost adoptate legi pentru a îmbunătăți calitatea nutrițională a prânzurilor școlare; au fost introduse campanii informative, precum piramida alimentară, și obligativitatea etichetării clare a valorilor nutriționale.
Publicitatea destinată copiilor nu a dispărut, dimpotrivă
Cu toate acestea, publicitatea a continuat să vizeze copiii, iar consumatorii de toate vârstele au fost liberi să cumpere și să consume orice cantitate de Frosted Flakes doreau. Această problemă de sănătate a fost, în cele din urmă, considerată una pe care familiile ar trebui să o gestioneze pe cont propriu.
În ultimii ani, experții au avertizat că rețelele sociale dăunează copiilor. Frances Haugen, fostă specialistă în date la Facebook, devenită avertizor de integritate, a declarat în fața unei subcomisii a Senatului că „mașina de optimizare a profiturilor” a fostului său angajator „generează auto-vătămare și ură de sine—mai ales în rândul grupurilor vulnerabile, cum ar fi adolescentele.”
Tot mai mulți părinți sunt îngrijorați că copiii lor sunt mereu distrași și obsedați de telefoanele lor, iar un număr tot mai mare de studii susțin aceste temeri. „A venit timpul să impunem o etichetă de avertizare pe platformele de social media, afirmând că acestea sunt asociate cu probleme semnificative de sănătate mintală la adolescenți,” a scris Vivek Murthy, al cărui al doilea mandat ca Surgeon General al SUA s-a încheiat recent.
Abordarea colectivă a rețelelor sociale, la răscruce de drumuri
Istoria sugerează că abordarea noastră colectivă față de rețelele sociale se apropie de o răscruce de drumuri. Mărturia lui Haugen a inspirat numeroase legi noi privind social media. California a adoptat Age-Appropriate Design Code Act, care include prevederi pentru limitarea colectării de date despre copii și reducerea elementelor de design persuasiv ce ar putea duce la utilizare excesivă.
Social Media Regulation Act din Utah a introdus obligația ca părinții să își dea consimțământul înainte ca un copil să își poată crea un cont. Legislația similară din New York a vizat algoritmii care recomandă conținut copiilor, cu scopul de a reduce atracția acestor platforme. Aceste legi se aseamănă mai degrabă cu reglementările pentru mâncarea nesănătoasă decât cu interdicțiile asupra țigărilor. Ele urmăresc să facă produsul mai sigur și să ofere familiilor mai multe instrumente pentru a gestiona efectele negative, dar, în cele din urmă, îl mențin accesibil tuturor vârstelor.
Legile australiene, mai dure, dar susținute de cetățeni
Alte autorități, însă, aleg o abordare diferită. Toamna trecută, Australia a adoptat o lege națională fără precedent, care obligă platformele de social media—incluzând TikTok, Facebook, Snapchat, Reddit, X și Instagram—să interzică utilizatorilor sub 16 ani accesul pe platformele lor. Acestor companii li s-a acordat un termen de 12 luni pentru a găsi o modalitate de a pune în aplicare legea sau riscă amenzi de peste 30 de milioane de dolari. Așa cum era de așteptat, grupurile din industrie s-au plâns, dar măsura curajoasă s-a bucurat de o largă susținere publică. Un sondaj YouGov a relevat că 77% dintre australieni sprijină această lege.
Care model este mai util, cel al SUA sau cel australian
Întrebarea acum nu este dacă aceste platforme sunt dăunătoare copiilor (sunt) sau dacă ar trebui luate măsuri (ar trebui). În schimb, trebuie să decidem dacă rețelele sociale sunt pentru copii mai degrabă un Big Mac sau un Marlboro. Dacă sunt precum primul, atunci SUA ar putea fi pe drumul cel bun. Dacă sunt precum cel de-al doilea, atunci exemplul Australiei ar putea fi mai potrivit. Pentru a găsi un răspuns, este util să înțelegem de ce am tratat țigările și mâncarea nesănătoasă diferit de la bun început.
Nu era inevitabil ca țigările să fie interzise complet, iar mâncarea nesănătoasă doar reglementată; întorsăturile istoriei au contat și ele. Țigările au fost popularizate într-o epocă mai moralizatoare. Legiuitorii din New York, de exemplu, presupuneau că aplicarea interdicției lor din 1886 va fi sprijinită de Women’s Christian Temperance Union, același grup care va contribui mai târziu la adoptarea Amendamentului 18, ce interzicea vânzarea de alcool.
În schimb, mărturia lui Jean Mayer despre mâncarea nesănătoasă în Senat a avut loc în timpul Războiului din Vietnam și scandalului Watergate—o perioadă în care americanii nu erau prea dornici de mai multă intervenție guvernamentală în viața lor. Produsele în cauză erau diferite, dar nu acesta a fost singurul factor; contextul social a influențat răspunsul nostru.
Cum vede legea pericolele asupra copiilor
Standardele legale contează, de asemenea. Am întrebat-o pe Meg Jones, profesor la Georgetown, specializată în tehnologie și drept, cum categorizează sistemul legal diferitele tipuri de pericole pentru copii.
„Impune interdicții totale atunci când activitățile implică consecințe ireversibile (tatuaje, contracte), dependență (tutun, jocuri de noroc), exploatare (locuri de muncă periculoase și din industria divertismentului) și părinții nu pot evalua sau gestiona riscurile,” mi-a spus Jones într-un e-mail.
Țigările sunt interzise pentru că utilizarea în copilărie poate duce la o viață întreagă de dependență, crescând riscurile de cancer pulmonar, boli de inimă și alte probleme grave de sănătate. În schimb, consumul de junk food pare o activitate pe care părinții o pot controla și care, în mod moderat, nu are consecințe ireversibile.
Percepția asupra rețelelor sociale s-a schimbat în ultimii ani
Cum se încadrează rețelele sociale în aceste standarde? Jones s-a concentrat pe două aspecte: „dacă platformele au valoare educațională și dacă părinții pot oferi o îndrumare eficientă.”
La început, rețelele sociale erau descrise într-un mod utopic, iar puțini susțineau că sunt dăunătoare sau creează dependență; în acest context, o interdicție ar fi părut arbitrară. Dar, în ultimii ani, această percepție s-a schimbat radical, ceea ce pune sub semnul întrebării ideea că beneficiile rețelelor sociale pentru copii ar fi mai mari decât riscurile lor.
În același timp, tot mai mulți părinți își exprimă neputința în fața obsesiei copiilor pentru ecrane. Toate acestea sugerează că, dintr-un punct de vedere legal, platforme precum Instagram și TikTok au multe în comun cu tutunul.
Elon Musk și-ar putea folosi influența asupra președintelui Trump pentru a-și proteja produsele
În ciuda acestor realități, un răspuns de tipul celui adoptat de Australia ar întâmpina rezistență considerabilă în SUA. Multe dintre legile statale au fost contestate în instanță, deseori pe motive constituționale, de grupuri precum NetChoice.
În Utah, de exemplu, legislatorii au fost nevoiți să rescrie legea privind social media, după ce prima versiune a fost anulată. În același timp, Elon Musk, care a plătit 44 de miliarde de dolari pentru Twitter, ar putea folosi influența sa asupra fostului președinte Donald Trump pentru a preveni o astfel de interdicție.
Cu toate acestea, este dificil de prezis cum vor evolua aceste obstacole legale și politice. Florida, cu o legislatură majoritar conservatoare, a interzis recent conturile de social media pentru copiii sub 14 ani—una dintre cele mai dure măsuri luate la nivel de stat. În plus, vara trecută, Curtea de Apel a SUA a anulat o mare parte dintr-o injuncție federală care bloca implementarea legii din California.
TikTok, inaccesibil pentru 170 de milioane de utilizatori timp de câteva ore
Jones, la rândul său, crede că social media se îndreaptă spre restricții semnificative. „Cred că verificarea vârstei va trece testul constituțional anul acesta și vom vedea un val de legi statale care vor restricționa social media pentru copii,” a spus ea. „Sau poate că este doar wishful thinking din partea mea.”
Indiferent de ce urmează, un lucru este clar: pentru prima dată de când copiii au început să folosească social media, societatea noastră pare pregătită să aibă o dezbatere reală despre intervenția guvernului. Imaginea copiilor captivați de ecrane, chiar dacă nu este la fel de șocantă ca cea a copiilor de cinci ani care fumează țigări, devine tot mai greu de ignorat.
Recent, pentru câteva ore, o lege bipartizană a dus la interzicerea TikTok, făcând aplicația inaccesibilă pentru 170 de milioane de utilizatori americani. Apoi, după ce președintele a promis să găsească o soluție, TikTok a revenit—deși nu este clar pentru cât timp. Această criză are la bază motive de securitate națională, nu îngrijorări legate de copii, dar totuși aceste evenimente ar putea avea un impact de durată asupra percepției publice. Dacă interdicțiile rețelelor sociale erau cândva un subiect tabu, poate că acest tabu tocmai a dispărut. Poate că, din nou, contextul social se schimbă.
Articolul original poate fi citit AICI
