Recent, Ministerul Educației a publicat în Monitorul Oficial o metodologie pentru monitorizarea, identificarea, evaluarea, prevenirea și combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar.
Segregarea școlară este definită ca o formă gravă de discriminare, care duce la acces inegal la educație de calitate și la încălcarea dreptului la educație în condiții de egalitate. Aceasta poate avea consecințe grave atât pentru elevi, cât și pentru întreaga societate, inclusiv un grad ridicat de abandon școlar, dificultăți în menținerea elevilor în sistemul educațional și perpetuarea prejudecăților și stereotipurilor.
Băncile rotite, soluția împotriva segregării în școlile
Unul dintre aspectele reglementate de noua metodologie este reorganizarea spațiilor din sălile de clasă pentru a preveni segregarea elevilor din grupuri vulnerabile. Spre exemplu, dacă băncilor sunt aranjate pe șiruri, iar efectivul clasei este de minim 25 de elevi, se recomandă rotirea periodică a elevilor pentru a evita ca aceștia să rămână permanent așezați în ultimele bănci. Practic, clasele mai mici de 25 de elevi vor putea să „sară” peste aceste măsuri.
„Unitățile de învățământ preuniversitar care au săli de clasă ce păstrează aranjarea spațială pe șiruri de bănci, au minim 25 elevi înscriși în respectiva clasă și nu asigură rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional, au obligația de a distribui în mod echitabil elevii în bănci; acolo unde este posibil, elevii care aparțin grupurilor vulnerabile nu vor fi plasați în ultimele două bănci din sala de clasă”, mai arată documentul citat.
Criteriile de repartizare a elevilor în bănci
De asemenea, se recomandă alte tipuri de aranjamente ale băncilor, cum ar fi organizarea acestora în cerc, semicerc sau amfiteatru, care facilitează o mai bună interacțiune între elevi. În noul ordin nu este precizat după ce reguli vor fi distribuiți elevii în bănci, respectiv dacă pot să existe metode de selecție aleatorie sau se vor implementa criterii care nu garantează o repartizare echitabilă. Însă e precizat că elevii care aparțin grupurilor vulnerabile să nu fie plasați exclusiv în ultimele bănci, ceea ce ar putea duce la stigmatizare și excluziune socială.
„Pentru prevenirea segregării școlare prin plasarea elevilor în ultimele două bănci, unitățile de învățământ preuniversitar pot să asigure rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional sau pot să reamenajeze spațiul clasei în alt fel decât cel pe șiruri de bănci, cum ar fi: în cerc, semicerc sau amfiteatru, salon etc”, este precizat în document.
Inspectoratele școlare vor verifica în mod amănunțit dacă unitățile de învățământ respectă noile reglementări și vor sprijini procesul de desegregare. În plus, Comisia Națională pentru Desegregare Școlară (CNDS) va centraliza datele și va transmite un raport anual Ministerului Educației.
De asemenea, metodologia prevede ca, pentru prevenirea segregării, să fie introdusă o procedură de monitorizare continuă a unităților de învățământ, mai ales celor care prezintă un risc semnificativ de segregare, precum și școlilor care implementează planuri de desegregare școlară.
Evaluarea segregării școlare
În ceea ce privește evaluarea segregării, metodologia introduce un „scor de segregare școlară” care va ține cont de ponderea elevilor din diferite grupuri vulnerabile la nivelul fiecărei școli și clase.
În final, metodologia subliniază necesitatea monitorizării continue a școlilor pentru cel puțin doi ani școlari consecutivi după implementarea unui plan de desegregare, pentru a preveni orice formă de resegregare.
