Unul dintre cele mai impresionante construcții din județul Botoșani, Conacul Alexandrescu din localitatea Guranda, este scos la vânzare pe piața imobiliară internațională.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Situat într-o zonă pitorească, la aproximativ 40 de kilometri de Botoșani și 90 de kilometri de Iași, conacul este promovat de Sotheby’s International Realty la prețul de 300.000 de euro. Considerat o adevărată „bijuterie arhitectonică”, acest imobil se întinde pe 1.334 metri pătrați și beneficiază de un teren de câteva zeci de hectare, inclusiv un lac de două hectare.
Consiliul Județean a respins preluarea de trei ori
În ultimii ani, între consilierii județenei s-a iscat ceartă de mai multe ori de la exercitarea dreptului de preemțiune în cazul Conacului Alexandrescu. De trei ori a fost respinsă propunerea de preluare a imobilului de la investitor particular.
Principalul motiv al respingerii ar fi un presupus risc epidemiologic. Asta pentru că, pe vremea comuniștilor, clădirea, care a fost naționalizată, a avut diverse funcțiuni printre care și cea de spital de pneumoftiziologie. De altfel, în ianuarie 2024, Mirela Saucă, fost consilier județean PNL, a pus o singură întrebare în plenul CJ – „Ați locuia acolo două – trei zile alături de familii? Poate și-ar trimite soacrele, dar copiii în niciun caz…”.
În acest context, Mirela Saucă a susținut că în străinătate „aceste clădiri se dărâmă” sau „după utilizarea lor de 10 ani maximum sunt arse pur și simplu”, solicitând punctul de vedere al unui alt consilier județean, social-democrata Ramona Guraliuc, medic de profesie și șef al Serviciului UPU-SMURD din cadrul Spitalului Județean „Mavromati”. „Nu știu să existe un microorganism în 2024 care să nu poată fi distrus”, a replicat Ramona Guraliuc în cadrul discuțiilor. Aceasta a adus argumente în favoarea proiectului, subliniind minimul risc epidemiologic și posibilitatea de a găsi soluții adecvate.
Pentru a treia oară, însă, proiectul a fost respins cu 16 voturi pentru și 14 împotrivă.
Finalizat sub semnătura unui arhitect venețian
Conacul Alexandrescu a fost ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea, la comanda soților Mihai și Mathilde Alexandrescu. Mihai, un boier valah stabilit în Moldova, a construit reședința în jurul anului 1890.
„Aflată la aproximativ 40 de km de Botoșani, moșia familiei Alexandrescu avea să devină nu doar reședință, ci și sursă de venit, domeniul fiind extins cu sute de hectare”, au spus reprezentanții Centrului Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) Botoșani.
Construcția principală a fost finalizată în 1905, sub semnătura unui arhitect venețian, iar imobilul împrumută elemente de arhitectură tipică vremurilor trecute, fiind punctat de detalii decorative care îi conferă un aspect aparte, monumental – de exemplu, cărămida folosită în decorarea ancadramentelor și cadrelor de lemn sau micile balconașe din fațadă.
Moștenirea și perioada comunistă
Moștenitoarea conacului, Yvonne Alexandrescu, s-a căsătorit cu Ion Cantacuzino și a devenit parte din marea familie Cantacuzino. Împreună au avut o fiică, Claudina, născută în 1914.
„După exproprierile din cursul anului 1948, conacul intră în posesia statului comunist, care, din 1949, instalează în conacul de la Guranda o unitate spitalicească, mai exact un spital de pneumoftiziologie”, au precizat reprezentanții CNIPT.
În anii 2000, conacul a reintrat în proprietatea familiei Alexandrescu, prin moștenitorii săi, iar astăzi este un important obiectiv turistic și istoric în județul Botoșani.
