Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 24 decembrie, este o zi încărcată de semnificație religioasă și culturală, fiind pregătirea finală pentru celebrarea Nașterii Domnului.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Această zi este marcată de o serie de tradiții și obiceiuri, multe dintre ele păstrate cu sfințenie de-a lungul generațiilor, dar și de superstiții care, conform credințelor populare, aduc noroc și prosperitate pentru anul ce urmează.
Pregătiri pentru masa de Ajun
Ajunul Crăciunului coincide cu ultima zi de post din perioada Crăciunului, iar masa din această zi este compusă exclusiv din bucate de post. Conform tradiției, nimeni nu trebuie să mănânce până la ivirea primei stele pe cer, simbolizând steaua care i-a călăuzit pe magi spre Betleem. Se spune că respectarea acestui obicei garantează sănătate și un an prosper.
Gospodinele își termină pregătirile culinare pentru Crăciun, iar pe masa de Ajun se regăsesc colaci, turte, covrigi și alte bunătăți tradiționale. Colacii au o semnificație specială, fiind oferiți colindătorilor și membrilor familiei. Aceștia simbolizează îngrijirea Maicii Domnului la nașterea pruncului Iisus. De asemenea, turtele sunt presărate cu zahăr pisat, nucă sau semințe de cânepă, iar masa, decorată cu grijă și așezată în fața icoanei, devine un spațiu sacru, binecuvântat de preot în seara de Ajun.
Colindatul, o tradiție încă vie
Colindatul este un alt obicei îndrăgit al Ajunului, iar copiii sunt primii care pornesc la colindat dimineața, fiind răsplătiți cu mere, nuci și dulciuri. Pe măsură ce se lasă seara, colindătorii mai mari, inclusiv flăcăii satului, aduc vestea Nașterii Domnului prin cântece tradiționale. Colindătorii sunt primiți cu colaci și alte daruri de post, iar acest obicei ajută la păstrarea tradițiilor și întărește legăturile comunității.
Superstiții și Obiceiuri specifice Ajunului
Ajunul este și o zi plină de superstiții. Se crede că gospodarii trebuie să aducă înapoi toate obiectele împrumutate, pentru a preveni ghinionul.
Printre alte superstiții, se regăsește și credința că aluatul pentru colaci este un simbol al rodniciei, iar gospodinele spun „măr, rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele” pentru a atrage o recoltă bogată. Un alt obicei presupune tăierea unui măr pentru a verifica sănătatea. Un măr fără defecte semnifică un an fără probleme, în timp ce un măr viermănos este un semn rău. De asemenea, pentru a atrage norocul, mulți oameni se spală pe față cu apă înviorată cu o nucă și un bănuț.
Un moment important al serii de Ajun este sfințirea mesei, când preotul, însoțit de dascăli, binecuvântează gospodăria și gustă din bucate, lăsând daruri simbolice precum colaci și vin. Acest ritual este un simbol al comuniunii între oameni și divinitate și exprimă recunoștința pentru darurile primite.