Crăciunul fără brad în casă nu e Crăciun, spune o veche vorbă românească. Și la Botoșani, fie că este natural sau artificial, bradul rămâne simbolul sărbătorilor de iarnă, aducând bucurie, miros de rășină și tradiția împodobirii, deși prețurile sunt mai greu de suportat.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
În acest 2024, bradul de Crăciun pare să fi devenit un lux tot mai inaccesibil pentru botoșăneni. Ca în fiecare an, Piața Centrală din Botoșani a fost luată cu asalt de vânzătorii de brazi. Marcați sau nu, din pepiniere sau din păduri, cei mai ieftini brazi de Crăciun de dimensiuni mici costă în jur de 60 de lei, însă prețurile pot ajunge la câteva sute de lei pentru exemplarele mai înalte și mai bogate.
„Parcă mai scump de la an la an. Un brad natural mă interesează, de cei artificiali m-am lămurit. Au niște prețuri prea mari. Plus că de la ăsta natural miroase a Crăciun, la fel ca atunci când eram copil. Anul trecut știu că am luat de aici și am dat mai puțin”, a spus un botoșănean.
Direcția Silvică va comercializa brazi doar dacă sunt confiscări
În cazul în care organele de abilitate vor confisca brazi, Direcția Silvică Botoșani îi va valorifica și în acest an.
„Exact la fel e și în acest an. Brazii care ne vin de la alte direcții silvice nu sunt chiar așa arătoși și nu putem face față concurenței. Nu îi putem sorta, adică îi sortează cineva de 2-3 ori și după ajung la noi. Plus că am avut niște experiențe nefericite în anii anteriori, am rămas cu ei. În primul rând, odată ce i-am adus din altă parte trebuie să îi plătim, nu îi primim degeaba. Cam de doi ani nu am mai adus. Cereri sunt, noi am vrea să avem. Avem niște pepiniere unde am pus noi niște molizi, dar lumea nu caută molizi și bradul nu prea crește la noi, nu avem climatul necesar”, a declarat Marius Havriș, directorul Direcției Silvice.
Natural versus artificial
Pentru botoșănenii care preferă o variantă practică, brazii la ghiveci sunt disponibili în magazinele de bricolaj, cu prețuri începând de la 100 de lei și ajungând la peste 400 de lei pentru exemplarele mai mari.
Pe de altă parte, brazii artificiali reprezintă o alternativă populară, datorită avantajelor lor practice: nu fac mizerie, rezistă mai mulți ani și sunt disponibili în diverse dimensiuni, forme și culori. Prețurile pentru brazii artificiali variază între 50 și 500 de lei sau mai mult, în funcție de aspect și mărime, de cele mai multe ori fiind mai scumpi decât un brad natural. Spre exemplu, într-un magazin de bricolaj din Botoșani, prețul unui brad artificial cu o înălțime de 1,80 metri este de 483 de lei, o sumă semnificativă.
„Enorm. Pe lângă brazi trebuie să globuri, instalație, toate astea costă. Mai bine lipsă, dai mai mult decât pe mâncare”, a spus o botoșăneancă.
Sărbători cu brad, indiferent de buget
În ciuda acestor costuri ridicate, botoșănenii sunt hotărâți să nu renunțe la tradiția bradului de Crăciun, chiar dacă prețurile pot afecta bugetul familiilor. Dacă un brad natural sau artificial este prea scump, unii aleg să completeze atmosfera festivă cu crenguțe naturale. Prețul unei coronițe din crenguțe naturale începe de la 10-20 de lei și poate ajunge la câteva sute de lei, în funcție de dimensiune și ornamentele alese.
„Crăciunul este despre bucurie, iar bradul, fie el mare sau mic, natural sau artificial, rămâne simbolul central al acestei perioade magice, consider eu. Avem un brad artificial de câțiva ani, dar mereu suplimentăm cu crenguțe naturale”, a spus o botoșăneancă.
Istoria bradului de Crăciun, de la tradițiile străvechi la simbolul sărbătorilor de astăzi
Bradul de Crăciun este mai mult decât un simplu decor festiv, este un simbol al sărbătorii Nașterii Mântuitorului, purtând cu el tradiții și legende vechi de secole. În ciuda schimbărilor din timp, bradul a rămas un element esențial în celebrarea Crăciunului, aducând cu sine bucurie, mirosul proaspăt al cetinei și amintiri din copilărie.
Una dintre legende spune că, în vremuri străvechi, trei virtuți surori – Speranța, Iubirea și Credința – au pornit în căutarea unui copac care să le reprezinte. După o lungă călătorie, ele au descoperit bradul, pe care l-au iluminat cu razele stelelor, făcându-l astfel primul pom sfânt, simbolizând aceste virtuți și devenind pomul împodobit de Crăciun, scrie Rador.
Considerat un arbore sfânt, bradul este văzut ca un simbol al legăturii dintre pământ și cer, vârful său îndreptându-se spre înaltul cerului dumnezeiesc, iar ramurile sale, verzi tot timpul anului, evocă ideea vieții veșnice.
Primii brazi împodobiți
Traditia bradului de Crăciun își are rădăcinile în Roma Antică, când locuințele erau împodobite cu brazi sau crenguțe de brad pentru a marca sărbătorile. De-a lungul timpului, obiceiul a evoluat, iar în secolul XII brazii nu erau încă împodobiți. Totuși, în 1510, la Riga (Lituania), a fost împodobit primul brad, iar în 1521, prințesa Hélène de Mecklenburg aduce obiceiul la Paris, după căsătoria sa cu ducele de Orleans.
În 1584, pastorul Baltazar Russow scria despre tradiția unui brad decorat în piață, în jurul căruia tinerii cântau și dansau. În 1605, la Strasbourg, a fost împodobit primul brad public, iar în același an, ducesa Dorothea Sybille von Schlesian a înfrumusețat bradul de Crăciun, în stilul pe care îl cunoaștem astăzi.
Obiceiul a ajuns în Statele Unite în 1749, adus de coloniștii germani din Pennsylvania, iar în 1804, soldații din Fort Dearborn și-au decorat barăcile cu brazi. În Anglia, bradul a fost adus de prințul Albert, care l-a dăruit reginei Victoria în 1841, iar în vârful bradului a fost așezat un înger, înlocuit ulterior cu o stea.
Pe măsură ce tehnologia a avansat, în 1882, Thomas Edison a patentat becul electric, iar Eduard Johnson a realizat prima iluminare a bradului de Crăciun cu beculețe colorate. De asemenea, în 1880, obiceiul a ajuns la Casa Albă din Washington, dar a fost interzis de președintele Theodore Roosevelt din cauza riscurilor de incendiu.
Tradiția bradului de Crăciun în România
În România, tradiția bradului a fost introdusă în 1866, când, la palatul principelui Carol I, s-a împodobit primul brad de Crăciun. De atunci, românii nu-și mai pot imagina Crăciunul fără bradul împodobit. Tradiția s-a păstrat cu sfințenie, iar obiceiul împodobirii bradului a devenit un moment de bucurie în fiecare familie, așteptând cu nerăbdare darurile lui Moș Crăciun.
De-a lungul istoriei, bradul a evoluat și a înfruntat diferite influențe culturale, dar esența sa rămâne neschimbată: simbolizează speranța, iubirea și credința, iar ritualul împodobirii sale este un moment de magie și lumină, ce reunește familia în jurul său în fiecare an.
