În era digitală, infractorii găsesc mereu noi metode pentru a exploata vulnerabilitățile oamenilor. O astfel de metodă de fraudă tinde să facă tot mai multe victime, fiind raportată recent în județul Botoșani.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Aceasta implică apeluri telefonice înșelătoare care urmăresc să obțină acces la conturile bancare ale celor contactați.
Cum acționează escrocii
Un botoșănean a relatat o experiență alarmantă pe rețelele sociale. „Unui cunoscut om de afaceri din Botoșani i s-a golit contul curent vineri, dar au fost vizați și alții. Săptămâna trecută cineva se prezenta drept Radu Drăguș din partea SIF Transilvania, care voia să vireze dividende. Eu am fost sunat ieri de cineva care s-a prezentat cu același nume, din partea Bursei de Valori, și aproape m-a somat să îi dau contul pentru a-mi vira 1.722 de lei, că stau degeaba banii acolo”, a spus acesta.
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Botoșani confirmă existența unor cazuri de înșelăciuni similare, însă atrage atenția că persoanele afectate trebuie să depună plângeri pentru a facilita deschiderea unor anchete. „Anul acesta am înregistrat 314 fapte de înșelăciune, dintre care 105 prin mijloace online. Totodată, au fost raportate 40 de fapte de acces ilegal la un sistem informatic și 12 de fals informatic”, a declarat Delia Nenișcu, purtătorul de cuvânt al IPJ Botoșani.
Această formă de înșelăciune este cunoscută sub denumirea de „inginerie socială”, o metodă prin care atacatorii exploatează încrederea sau neatenția victimelor pentru a obține informații sensibile sau acces la resurse financiare.
Fraudele cu investiții, un pericol tot mai mare
Pe lângă înșelătoriile telefonice, un alt fenomen periculos îl reprezintă fraudele cu investiții online.
Escrocii atrag victimele prin reclame false pe rețelele sociale, promițând câștiguri rapide și sigure. După ce victima furnizează date de contact, este convinsă să investească sume mici, care ulterior se transformă în pierderi financiare masive.
Cum funcționează aceste scheme
Victima este direcționată către o platformă falsă unde achiziționează criptomonede. Sub pretextul suportului tehnic, atacatorii îi cer să instaleze aplicații de tip „remote desktop”, prin care obțin control total asupra dispozitivului.
Victima este convinsă să trimită bani în mod repetat, iar când încearcă să retragă fondurile, i se cer taxe suplimentare sau garanții. Fraudele nu se opresc aici întrucât datele accesate prin dispozitivele compromise sunt folosite pentru deschiderea de conturi false sau alte activități ilegale, precum spălarea de bani.
Cum ne protejăm de aceste înșelăciuni
Pentru a preveni astfel de situații, IPJ recomandă următoarele măsuri:
- Verificați autenticitatea platformei: Asigurați-vă că firma este licențiată și autorizată.
- Fiți sceptici la promisiuni nerealiste: Dacă pare prea frumos ca să fie adevărat, cel mai probabil este o fraudă.
- Nu oferiți date personale sau financiare: Nicio entitate autorizată nu va solicita astfel de informații prin telefon sau internet.
- Solicitați informații scrise: Examinați documentele oficiale înainte de a lua decizii financiare.
- Nu cedați presiunii: Escrocii folosesc adesea tactici agresive, cum ar fi termene-limită false.
- Raportați tentativele de fraudă: Orice suspiciune trebuie semnalată autorităților pentru a preveni alte victime.
Poliția lansează o campanie de conștientizare
Pentru a combate această problemă, IPJ Botoșani va demara o campanie de informare, cu scopul de a educa populația despre riscurile înșelătoriilor online și cum să le evite.
„Astfel de fraude pot face victime oriunde și oricând. Este important ca oamenii să manifeste prudență și să nu reacționeze impulsiv la mesajele sau apelurile primite”, subliniază reprezentanții IPJ.
