În 1919, când la Chișinău se instalează imprimeria statului, direcția o preia Ludovic Dauș, stabilindu-se aici pentru o perioadă lungă a vieții sale. Este ales în același an deputat în Parlament din partea Basarabiei.
În 1920, în adunarea generală a Organizației național-liberale din Chișinău este ales în Comitetul executiv orășenesc și candidează din nou pe lista liberală de la Chișinău.
A fost directorul ziarului „Dreptatea”, membru al Asociației „Presa română din Basarabia”, iar din 2 martie 1924 – președinte al acesteia, fiind votat pentru merite în publicistica română, considerat, în epocă, autor al „atâtor lucrări de valoare, un amic al gazetarilor și un susținător vajnic al nevoilor lor” („Dimineața”, nr. 6228, 11 martie 1924).
2024 este și anul în care Ludovic Dauș este delegat de Ministerul Cultelor și Artelor să îndeplinească funcția de director al Teatrului din Chișinău. Actualul Teatru Național „Mihai Eminescu” din Chișinău îi dedică o pagină pe site-ul său – „Directoratul lui Ludovic Dauș”:
„Efectele activității teatrului românesc la Chișinău devin vizibile după cinci ani. Succesul a fost determinat și de faptul că timp de două stagiuni, din 1924 până în 1926, instituția a fost condusă de Ludovic Dauș, dramaturg, poet și senator.
El cunoștea atmosfera culturală din Chișinău, iar ca manager și-a propus nu numai să consolideze trupa, dar și să formeze un teatru conceput ca o instituție care nu putea fi gândită în scopuri de profit financiar, ci, în exclusivitate, ca o instituție cu misiune publică. Decis să atragă spectatorul tânăr, să fie atractiv atât pentru români, cât și pentru alolingvi, Dauș a optat pentru un repertoriu clasic universal, inclusiv cu texte din autori ruși. A renunțat la practica de a juca în decoruri și costume vechi, luate de la teatrele naționale din București sau Iași, a investit în scenografie bogată, mizând pe spectacole «de costum», adică istorice” (https://tnme.md/centenar/directoratul-lui-ludovic-daus/).
Instalarea în funcția de director avusese loc pe 26 martie 2024.
A doua zi, Ludovic Dauș intervenea în „Desbaterile Adunării Naționale Constituante a Senatului”, susținând cauza basarabenilor care îl aleseseră în Senat:
„Și pentru că veni vorba de confuziunea pe care rușii caută s’o facă în public cu privire la moldoveni, ca o dovadă, cu privire la aceasta, este declarațiunea pe care au făcut-o sovietele prin presă, că peste Nistru s’a stabilit o republică moldovenească, confuziune care nu trebuie să fie lăsată să dăinuiască un singur moment și să arătăm că dacă este o republică moldovenească dincolo de Nistru, atunci aceasta este o dovadă că noi avem dreptul și mai departe, peste Nistru, unde sunt suflete românești.
Așa fiind, așteptăm un răspuns din partea onoratului guvern și, în acelaș timp, aș dori ca, mai ales în împrejurările de astăzi, guvernul să dea o cât mai întinsă publicitate manifestărilor poporului basarabean” („Desbaterile Senatului”, nr. 54, 27 martie 1924, p. 997).
Ludovic Dauș se referea, bineînțeles, la Manifestațiile naţionale din aceeași zi de la Chișinău, ocazionate de împlinirea a 6 ani de la Unirea Basarabiei cu Țara. Serbări avuseseră loc în toată țara, dar „cea mai grandioasă” – după cum relatau ziarele – a fost la Chişinău, unde au fost prezenți miniştri, deputaţi, senatori, delegaţii din întreaga Basarabie și din alte ţinuturi. Ședința festivă, în care au vorbit ministrul Basarabiei Incuieţ, preşedintele Camerei G. Orleanu, preşedintele Senatului M. Ferechide, prim-ministrul I. C. Bratianu, s-a ţinut în fostul local al „Sfatului Ţării” („Foaia poporului”, nr. 15, 13 aprilie 1924, p. 1). A urmat mare paradă militară, defilarea elevilor de şcoală, cortegiul istoric şi carele alegorice, care să înfățișeze întreg trecutul istoric al Basarabiei și de care era responsabil Ludovic Dauș. Aceasta fusese prima sarcină care îi revenise ca director al teatrului din Chișinău.
– Ala Sainenco,
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”
