Peste 100 de jucători străini, care au evoluat de-a lungul timpului la FC Botoșani, au trecut și pe la un birou al poliției. Nu este vorba de o glumă, ci de o informație cât se poate de serioasă și de oficială. Asta pentru că structura cu pricina din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este de fapt Biroul Județean pentru Imigrări, instituție care le emite documentele de ședere și avizele de muncă.
Traseul birocrației pentru jucătorii din afara țării
Subcomisarul Ioan Ioanașciuc, șeful Biroului Județean pentru Imigrări Botoșani, a explicat că procedura de înregistrare a jucătorilor străini este simplificată în cazul cetățenilor din Uniunea Europeană. „Dacă sunt cetățeni ai Uniunii Europene, situația este mult mai simplă pentru că li se emite acel certificat de înregistrare, în aceeași zi. Vine la ghișeu, raportat la procesul de digitalizare portalul oferă oportunitatea de a se programa, persoana respectivă își încarcă documentele și vine exact, strict la data programării. Știm când trebuie să se prezinte persoana respectivă, documentele deja sunt încărcate în portal, le revizualizăm astfel încât să vedem dacă apar ceva probleme. Certificatul se emite în ziua respectivă”, a precizat Ioanașciuc. Procesul devine însă mai complex pentru cei din afara UE, caz în care timpul de emitere a avizului de muncă este mai mare. Prin urmare, jucătorii străini care vor să joace la FC Botoșani trebuie să treacă nu doar de selecția sportivă, ci și de o serie de pași birocratici pentru a se integra legal pe piața muncii din România,
O echipă din ce în ce mai internațională
În primul an de Liga 1, sezonul 2013 – 2014, FC Botoșani a început sezonul fără jucători străini, însă în ultimii 10 ani ani echipa a adunat 105 stranieri și a devenit un adevărat amestec internațional. Acum, potrivit site-ului transfermarkt.ro, FC Botoșani are în lot 15 stranieri începând cu bosniacii Luka Kukic și Rijad Sadiku, continuând cu francezul cu cetățenie belgiană Hervin Ongenda, grecul Giannis Anestis, argentinianul Patricio Matricardi, slovenul Michael Pavlovic, spaniolul Ale Díez, argentinianul cu cetățenie italiană Gastón Manuel Romano „Chapi”, argentinianul Enzo López, argentinianul cu cetățenie italiană Juan Cruz Kaprof, nigerianul Adams Friday,, angolezul Aldaír Ferreira, cu cetățenie portugheză, francezul Jaly Mouaddib, care are și cetățenie marocană. Printre jucătorii legitimați se mai află doi cu cetățenie mai exotică cum ar fi malawianul Charles Petro și guineeanul Francisco Júnior, însă ultimul are și cetățenie portugheză. Interesant este că în echipă se mai află un jucător, românul Zoran Mitrov, care și-a început cariera la UTA, a trecut mai apoi la Sassuolo în Italia. Puțini știu că el deține și cetățenia macedoneană.
Statisticile Imigrărilor din Botoșani în 2024
În primele nouă luni ale anului, Biroul pentru Imigrări Botoșani a gestionat șederea și rezidența pentru 1.173 de persoane, dintre care 844 sunt cetățeni din afara Uniunii Europene, majoritatea provenind din Republica Moldova. Totodată, au fost emise 451 de permise de ședere și 1.232 de avize de muncă, iar 191 de cereri au fost respinse din diverse motive.
Măsuri pentru prevenirea șederii ilegale și muncii nedeclarate
Pe linia combaterii șederii ilegale, autoritățile au desfășurat 37 de acțiuni de control, depistând 14 persoane fără acte în regulă, cărora li s-a impus plecarea voluntară de pe teritoriul României în termen de 15 zile. În plus, polițiștii de imigrări au aplicat 95 de sancțiuni, totalizând amenzi în valoare de 5.400 de lei. În cazul fotbaliștilor nu au existat însă niciun fel de abateri.
Digitalizarea proceselor de angajare
Inspectoratul General pentru Imigrări a implementat în acest an un sistem electronic îmbunătățit, care permite eliberarea electronică a avizelor de muncă, semnate digital și transmise pe e-mail. Aplicația IGI Portal permite acum programarea online a vizitelor pentru eliberarea documentelor, eliminând astfel cozile și aglomerația de la ghișeu.
Prin urmare, jucătorii străini care vor să joace la FC Botoșani trebuie să treacă nu doar de selecția sportivă, ci și de o serie de pași birocratici pentru a se integra legal pe piața muncii din România, un proces care devine tot mai eficient prin noile măsuri de digitalizare.
