O lucrare începută în urmă cu aproape 40 de ani care ar fi trebuit să ajute mii de familii din nordul Moldovei, zace neterminată și împărțită de hoți bucată cu bucată. Este vorba despre calea ferată care leagă orașul Darabani, din Botoșani, de județul Iași.
Pentru 10 kilometri de cale ferată s-a tăiat panglica în anul 1996 și, pe atunci, Traian Băsescu, ministru al Transporturilor, le dădea speranțe localnicilor. Garnitura a circulat o singură dată pentru că terenul a luat-o la vale și de atunci calea ferată a devenit Raiul hoților.
„O singură dată a venit un tren cu piatră, deci niște vagoane cu piatră spartă o singură dată și unul care-i bate așa pe lângă ea și atâta. Și după a început să se fure că acum am văzut că a dispărut cu totul, bucăți de aici. Ăștia au furat toată România”, spune Ilie, unul dintre locuitorii comunei Drăguşeni.
„S-a făcut, cum să spun eu, de mântuială treabă acolo”
La mijlocul anilor ′80 zona de nord a județului Botoșani avea un potențial agricol uriaş, cu mii de tone de cereale care ar fi putut porni de aici peste tot în lume. Din acest motiv comuniştii au început să construiască o cale ferată care să asigure în special transportul cerealelor, dar și să-i ajute pe oameni.
„S-a făcut, cum să spun eu, de mântuială treabă acolo și au grăbit că așa era pe vremea lui Ceaușescu. Ei n-au făcut un studiu de impact. Vagoane de marfă, acolo e o zonă agricolă, dar… Cei care veneau de la Iași care mergeau la Săveni de la Dângeni, le mai scurta drumul așa ei trebuie să vină în Botoșani și apoi să meargă la Săveni cu auto”, spune Pavel Ignat, fost şef de staţie CFR la Botoşani.
Cale ferată inaugurată de Băsescu
Proiectul ar fi avut la finalizare peste 50 de kilometri de cale ferată și ar fi legat orașe și comune de la Darabani până la Iași. 
După căderea regimului, lucrările au fost reluate și surprinzător minunea s-a înfăptuit. Doar că, după ce Băsescu a tăiat panglica, trenul a circulat o singură rută și s-a împotmolit în câmp la Drăgușeni.
„Calea ferată până aici a fost. Chiar în halta de la Drăguşeni se termina. Trebuia să ajungă până Darabani, dar până aici au făcut”, spune Costel, un alt localnic, care are şi o parte aparte în această poveste.
Haltă închiriată pentru animale
Bărbatul avea aproape 10 ani când s-a săpat prima groapă pentru construcția căii ferate de aici. Acum are 50 de ani, a închiriat halta și în ea își adăpostește animalele. 
Omul nu a avut ocazia să se așeze pe un scaun în tren și să meargă până la Iași, spre exemplu, dar e mulțumit că măcar i-a strâns mâna lui Traian Băsescu, atunci când a venit la inaugurarea liniei. Acum bărbatul plătește o chirie modică celor de la CFR pentru a-şi adăpost animalele şi are grijă ca halta să nu dispară cu totul.
„Când a început, nu știu, dar când s-a inaugurat gara era domnul Băsescu ministrul transporturilor prin 1996. Eu eram în armată atunci când s-a inaugurat gara. Deci din ′80 și când s-o început asta nu mai știu, dar în ′96 s-a inaugurat gara. A venit trenul o dată cât o venit și dup-aia nu a mai venit. Și eu ce să-i fac, să-l aduc eu?!Eu am întreținut-o, plătesc chirie la CFR Iași se poate acolo și eu așa eu plătesc în toată luna cât am o cameră pe acolo sau dacă nu punem stăpânire era dărâmată”, mai spune proprietarul de haltă. De altfel, clădirea baricadată şi peronul betonat mai sunt singurele mărturii că pe acolo ar fi trecut vreodată vreun tren. Asta pentru că şina de cale ferată este scoasă cu totul de la câteva sute de metri depărtare.
„Au mai fost niște probleme de proiectare”
Imaginea este dezolantă, iar localnicii s-au resemnat de mult. Circulă cu căruțe sau mașini de ocazie ca să ajungă la oraș. 
Domnul Leon nu mai are speranțe că pe aici va trece vreodată vreun tren, deși în trecut a fost primul care a pus umărul la construcția căii ferate.
„După aceea au venit încoace, la podețe. Am lucrat și eu un pod dacă ați observat de la Săveni încoace un pod metalic și acolo am lucrat cu leirii sau cum se cheamă în termenii mei. Care era destinația acestei căi ferate? Să ajungă, după părerea mea, până la Darabani. Părerea mea că au mai fost niște probleme de, cum să vă spun eu, proiectare”, spune Leon Nistor, unul dintre cei care au şi muncit la calea ferată şi care are curtea chiar lângă şinele de tren.
Botoşaniul codaş la căi ferate
Botoșaniul este unul din județele cu cele mai puține căi ferate din România. Cifrele vorbesc de la sine, însă ceea ce a lipsit mereu pare că e intenția lucrului bine făcut, dar și studiile.
„Cale ferată, cea mai cea mai puțină cale ferată din față de județele celelalte. Deci vreo 80 și ceva de kilometri sau nu știu 100 – 108 km. Practic au vrut să dezvolte calea ferată de la Botoșani, dar s-au și grăbit lucrările… Da, dar nu știu sau am avut un studiu care a luat-o terasamentul la vale”, a mai spus fostul şef de staţie CFR Pavel Ignat.
O mare parte din traverse s-au furat, iar o altă parte angajații CFR le-au mutat. „Nu știu ce vorbesc unii că s-a furat de aici. A venit regionala, a luat traversele de cale ferată, astea de lemn, le-au dus la Ungureni la gară șinele tot CSF Iași și au încărcat și s-au dus”, a mai spus chiriaşul haltei din Drăguşeni.
În 1987, când au început lucrările de construcție a acestei căi ferate, s-ar fi dorit ca pe lângă conexiunea între Darabani și Iași să fie mai apoi prelungită până la frontiera cu Rădăuți-Prut. Practic s-a pus cruce lucrării când au fost alunecări masive de teren în zona viaductului de la Vlăsinești, iar în 1994 CFR a renunțat definitiv la cursele spre Săveni. Cert este că oamenii din zonă sunt cam singurii din România care au o haltă și o cale ferată, însă nu a mai trecut de ani buni niciun tren pe acolo.
