Zeci de pelerini de toate vârstele au plecat din Botoșani spre Vorona sâmbătă, 7 septembrie. Aceștia au participat la prima ediție a Pelerinajului pedestru cu ocazia sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, hramul Mănăstirii Vorona.
Pelerinii s-au întâlnit sâmbătă dimineață, la biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Botoșani. În jurul orei 9:00, însoțiți de preoți, aceștia au plecat spre parohiile Curtești, Băiceni, Orășeni Deal, Orășeni Vale, Mesteacăn (hotar), și Vorona Nouă, până la Mănăstirea Vorona, unde au participat la Slujba Privegherii Nașterii Maicii Domnului Domnului.
Botoșănenii aflați în pelerinaj au fost așteptați cu apă și gustări de reprezentanții fiecărei parohii prin care au trecut pentru a face față fizic celor 23 de kilometri pe care s-a întins traseul, iar transportul în oraș a fost asigurat de organizatori.
„A fost o experiență unică, transformatoare. Nici nu îmi vine să cred că am parcurs tot traseul și am ajuns la final, dar toate au fost posibile cu ajutorul Bunului Dumnezeu și a Maicii Sale”, a spus o botoșăneancă.
„Omul nu poate trăi fără mângâiere și o caută”
Pe traseu s-a alăturat și Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
„Când o ai pe Maica Domnului ca mângâiere nu îți mai trebuie nimic, așa se zice și așa este. Omul nu poate trăi fără mângâiere și o caută. Unul o caută la beție, «să mai uit, mă, de necazurile astea». Altul o caută, Doamne ferește, în droguri, ca mintea să meargă prin cine știe ce sfere 3-4 ore, atunci omul simte o anumită. Alții o caută în desfrâu de toate felurile. Omul nu poate trăi fără mângâiere și atunci trebuie să îi dai sufletului tău mângâierea care nu te duce la dezastru ca primele trei pe care le-am amintit. După ce te trezești din beție sau din drog simți că parcă ești ros pe dinăuntru de orice”, a cuvântat Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan.
„Simțiți, probabil, rănile puțin pe la picioare, mușchii așa cum sunt, dar se și bucură sufletul”
Astfel, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit a evidențiat importanța îngrijirii sufletului prin practici spirituale și acte de credință, cum ar fi pelerinajele la mănăstiri.
„Trebuie să îi dai sufletului mângâiere, dacă nu îi dai, el tot caută. Cel mai bine e să îi dai o mângâiere și în legătură cu credința, iar pelerinajele la mănăstiri sunt un fel de mângâiere. Simțiți, probabil, rănile puțin pe la picioare, mușchii așa cum sunt, dar se și bucură sufletul, că dacă nu s-ar fi bucurat v-ați fi oprit după 1-2 kilometri, «gata, ajunge, mă duc acasă. Am gustat ceva și am plecat». De aceea se cuvine să dai sufletului mângâiere când mai poți”, a mai spus Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit.
