Aproape 9.000 de participări la 50 de evenimente culturale și 150 de invitați dintre cei mai diverși, de la artiști la miniștri, de la bucătari la scriitori și de la jurnaliști la arhitecți, acestea sunt principalele numere ale ediției a unsprezecea a festivalului de la Darabani, cel mai nordic oraș al României.
În acest an fondatorii Zilele Nordului au lansat autorităților provocarea de a organiza o candidatură regională a Nordului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2025.
Festivalul a avut loc în perioada 1-4 august 2024, iar printre invitații săi s-au numărat regizorul Tudor Giurgiu, jurnalistul Dragoș Pătraru, arhitectul Șerban Țigănaș, actrița Katia Pascariu, Secretarul General al Guvernului Mircea Abrudean, rectorul Mihai Dimian al universității din Suceava, exploratorul George Vlad din echipa Dune II, bucătarul Mircea Groza și Marcel Ionescu-Heroiu, expert al Băncii Mondiale.
Raluca Turcan, Ministra Culturii, a vizitat și ea locațiile festivalului pentru o întâlnire cu Asociația Nord și autoritățile locale, în care s-au făcut planuri pentru susținerea unor proiecte culturale esențiale pentru Nord.
Mii de spectatori la concerte
Cele mai multe participări (peste 4500) au fost înregistrate la concertele festivalului. 
Pe scenele din Poiana Teioasa au urcat Alternosfera, Luna Amară, Norzeatic & Qinta Spartă, Impex, Melting Dice, Frate Gheorghe, Hanu’ cu Bragă, Cercul Întreg și Vamanu, Jazzybit și The Kryptonite Sparks au concertat la Amfiteatru, exploratorul George Vlad a susținut un DJ Set la Conacul Balș, iar pianistul Bogdan Vaida un concert de pian la Casa de Cultură Theodor Balș.
Cea mai populară acțiune din această ediție, cu aproape 1000 de vizitatori în patru zile de festival, a fost Piața Nordului, o reconversie a parcării centrale din Darabani în spațiu verde, loc de întâlnire și loc de joacă pentru copii.
Cel mai atractiv eveniment non-muzical al ediției a fost Maratonul Nordului, cu 400 de sportivi și încă pe atâția susținători prezenți la competiție de ciclism și alergare.
Dintre activitățile propuse în agenda ediției cele mai apreciate au fost Întâlnirile Nordului cu circa 400 de participări, spectacolele de teatru, proiecțiile de filme, atelierele și Campionatul Mondial de Borș Moldovenesc, cu câte 200-300 de participări fiecare.
Forumul Orașelor Mici din România, conferință de dezvoltare urbană
O premieră a festivalului din acest an a fost Forumul Orașelor Mici din România, conferință de dezvoltare urbană pentru orașele sub 50.000 de locuitori, la care au participat reprezentanți de rang înalt ai Guvernului României, experți în dezvoltare durabilă și reprezentanți de primării din toată țara.
Între invitații speciali ai evenimentului s-au numărat Secretarul General al Guvernului Mircea Abrudean, Secretarul de Stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene Ovidiu Cîmpean, expertul senior al Băncii Mondiale Marcel Heroiu și arhitectul Șerban Țigănaș, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România și fost secretar general al Uniunii Europene a Arhitecților.
Tema ediției din 2024 – „hotar, hotărâre: cine și cum alege hotarul pentru cine suntem” – a suscitat dezbateri aprinse între invitații festivalului: jurnalistul Dragoș Pătraru, arhitectul Șerban Țigănaș și Mihaela Cocîrță, manager de turism pentru Țara Dornelor în ziua de vineri, actrița Katia Pascariu, producătoarea Carla Teaha, antreprenorul Vlad Iftime și rectorul Mihai Dimian în ziua de sâmbătă și bucătarul Mircea Groza, exploratorul George Vlad și managerul cultural Monica Felea în ziua de duminică.
Artă rămasă în urma festivalului
În urma ediției rămân și lucrări de artă în spațiul public realizate pe parcursul festivalului de către perechile de artiști ieșeni Harcea Pacea și Ana Octavia și băcăuani Thea și Monk Ink.
Primii au lucrat pe Stadionul Orășenesc, onorând într-un desen istoria fotbalului local și reușita sa din acest an, când echipa de futsal Viitorul Darabani a câștigat campionatul național U19. Cei din urmă au desenat un nou perete al Școlii Vechi din oraș, acolo unde au realizat și anul trecut o lucrare de artă murală.
O nouă ediție a Campionatului Mondial de Borș Moldovenesc s-a desfășurat duminică, avându-l ca invitat special pe Mircea Groza, reputat bucătar și culegător de rețete vechi românești. În aceeași zi, cu ocazia centenarului nașterii lui Lucian Valea, poetul dărăbănean Victor Teișanu și scriitorii bistrițeni Ioan Pintea și Mircea Măluț au vorbit despre viața și opera mentorului lor, poetul care a marcat în anii ‘60 viața culturală din Darabani într-o istorie demnă de clasicul hollywoodian Cercul poeților dispăruți.
Provocare lansată pentru Botoşani
„Prezența la un festival cultural a atâtor oficiali guvernamentali, primari din țară și experți în dezvoltare urbană ne-a demonstrat arta, cultura și dezvoltarea orașelor merg mână în mână. Arunc Botoșaniului provocarea de a gândi împreună cu noi o candidatură regională a Nordului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2035, de ce nu chiar alături de județele vecine din România, Moldova și Ucraina”, a declarat Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord.
Capitală Europeană a Culturii este un titlu onorific conferit de Parlamentul European unui oraș sau mai multora pe durata unui an, ca recunoaștere a capacității lor de a utiliza cultura ca forță transformatoare în societate.
Titlul se oferă în funcție de capacitatea orașelor candidate de a identifica soluții de ordin cultural la probleme sociale și economice presante. Candidaturile necesită prioritizarea culturii pe agenda publică, implicarea sectorului cultural și a cetățenilor în luarea deciziilor, precum și creșterea conexiunilor europene ale orașelor și regiunilor candidate.
Prin rotație, țările membre ale UE dețin acest titlu o dată la circa 14 ani. Orașele din România care au deținut până în prezent acest titlu sunt Sibiul în 2007 și Timișoara în 2021, titlu amânat pentru 2023 din cauza pandemiei. Se presupune că următorul an în care România va putea da o capitală europeană a culturii este 2035 și că procesul de candidatură s-ar putea deschide pentru orașele și regiunile românești interesate în anul 2025.
Organizatorii au anunțat deja datele următoarei ediții (31 iulie – 3 august 2025), punând în vânzare pe zilelenordului.ro și pe platforma IaBilet abonamentele la cel mai mic preț posibil.
Despre festival
Zilele Nordului este un festival cultural unic în peisajul românesc, cu o agendă complexă de concerte, evenimente culturale și intervenții artistice și comunitare prin care dezvoltă comunitățile mici din regiunea de nord a Moldovei.
Festivalul a lucrat până acum cu aproape 2000 de voluntari din regiune, unii rămași acasă și alții stabiliți în alte locuri din țară și din străinătate, pe care îi reconectează prin intermediul culturii pentru a le da posibilitatea să se implice în dezvoltarea regiunii natale. Voluntarii Nord au creat în primul deceniu de muncă zece ediții de festival și peste 500 de evenimente culturale, au contribuit la renovarea de școli, case memoriale și spitale, la crearea de infrastructură culturală nouă în regiune și au influențat în mod semnificativ dezvoltarea unui spirit civil și comunitar înnoit, precum și a unui brand pe măsură pentru regiune.
Festivalul este organizat de către Asociația Nord cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Darabani, al Administrației Fondul Cultural Național, al Banca Transilvania, Caraiman, Kaufland, Iulius Mall Suceava, MDR Mobilier Delagrave, Cadasplan, Vestra, Farmec și al altor companii din regiunea de Nord. Detalii complete pe www.zilelenordului.ro.
