Legislația confuză, sau chiar inexistentă, lipsa oricărei predictibilități sau a ajutorului din partea statului sunt doar câteva dintre motivele de nemulțumire printre cei care se ocupă de pescuit în România.
În Botoșani, unde se face pescuit de apă dulce, piscicultorii spun că, pe lângă birocrație, acte, autorizații, care costă și care trebuie actualizate la fiecare doi sau patru ani, mai trebuie să plătească și mediul de viață.
”Suntem sectorul în care noi plătim mediul de viață. Suntem singura țară care plătim apa. Ori apa este mediul de viață pentru pește. Nu am informații precum că cei din zootehnie ar plăti aerul”, a declarat pentru Euronews, Gheorghe Nistor, inginer piscicol.
România codaşă la exploatarea suprafeţelor amenajate pentru piscicultură
În plus, oamenii se plâng de lipsa de interes pentru domeniu în general. Din 100 de mii de hectare care ar fi disponibile, doar 40 de mii de hectare sunt utilizate pentru piscicultură. Fiecare tonă de pește produs pentru piață furnizează bugetului României cel puțin 600 de euro. Cele o sută de mii de hectare, spun piscicultorii, ar fi putut produce cel puțin 30 de mii de tone de pește.
”România, deși are 25 la sută din suprafața amenajată pentru piscicultura de ape dulci a Uniunii Europene, se situează, cumva, la coada clasamentului, nereușind să exploateze suficient aceste suprafețe. Avem țări cu suprafețe mult mai mici decât România, cum ar fi: Polonia, Ungaria, Cehia care produc mult mai mult decât noi. Ungaria are 26 de mii hectare de amenjări piscicole și produce în jur de 17 mii de tone de pește”, a spus Cătălin Platon, președintele ROMFISH România.
„România nu reușește să producă suficient păstrăv sau crap pentru piață”
Potrivit ultimelor cifre pentru anul 2023, în România a fost o producție de 10.500 de tone de pește. În condițiile în care importăm aproximativ 10 mii de tone de crap și păstrăv.
”România nu reușește să producă suficient păstrăv sau crap pentru piață și atunci importăm din Ungaria, din Bulgaria, din Italia sau din Turcia și, din păcate, prețul cu care putem noi produce în ultimii trei ani a crescut foarte mult”, a mai spus Cătălin Platon.
Gheorghe Nistor susţine că statele vecine încurajează acvacultura prin politici dedicate. „Adica nu plătesc apa, nu plătesc taxe fixe, cum plătim noi. Autorizațiile de funcționare la ei sunt valabile pe toată durata de funcționare a amenajării piscicole. Pe când la noi periodic trebuie întocmite alte documentații, cheltuieli suplimentare”, spune acesta.
La malul mării, problemele se tot agravează
Spre exemplu, este al treilea an la rând când țări precum Polonia, Bulgaria și Ungaria primesc sprijin direct de la Guvern pe fondul războiului din Ucraina. La noi nu există, încă, un ghid. Iar la malul mării, problemele se tot agravează, mai ales în condițiile în care inclusiv pescarii sunt din ce în ce mai puțini.
