După aproape un an de dezbateri în Camera preliminară, Tribunalul Vaslui a constatat legalitatea sesizării instanței, a efectuării actelor de urmărire penală și a administrării probelor și a dispus începerea judecății cauzei.
Într-un singur caz, magistrații au decis sesizarea Curții Constituționale pe o serie de excepții invocate privind neconstituționalitatea unor dispoziții din Codul penal sau Codul de procedură penală. Doar că procesul ar mai putea întârzia întrucât toți inculpații au decis să conteste hotărârea la Curtea de Apel Iași. Prin urmare, procedura din Camera preliminară va continua.
Șpăgi între 50 și 250 de euro
Potrivit procurorilor DNA, în perioada iulie 2021 – septembrie 2022, cei 13 lucrători vamali și 14 polițiști de frontieră, printre care și unii care își desfășurau activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca și Biroului Vamal Stânca, ar fi pretins și primit sume de bani cuprinse între 20 și 250 euro, de la persoane care efectuau activități de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers.
„În schimbul banilor primiți cu titlu de mită, inculpații și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în sensul că ar fi favorizat trecerea persoanelor și/sau coletelor respective fără a dispune măsurile legale pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la transportul anumitor cantități de mărfuri/produse accizabile sau pentru nerespectarea perioadelor de ședere în Uniunea Europeană de către cetățeni extra-comunitari”, au invocat procurorii DNA.
Percheziții și în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca-Costești
Faptele au ieșit la iveală în ianuarie 2023, când DNA a organizat 31 de percheziții pe raza județelor Iași, Vaslui, Botoșani, Galați, Neamț și Bihor din care cinci sunt puncte de trecere a frontierei, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice.
Activitățile au fost desfășurate în cadrul unei acțiuni în coordonare cu autorități judiciare din Republica Moldova, beneficiind de sprijinul Eurojust (agenție a Uniunii Europene pentru cooperare judiciară în materie penală). De asemenea, procurorii anticorupție au mai beneficiat de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție și a IGPR – Direcția de Operațiuni Speciale. Printre cei anchetați s-au aflat trei agenți vamali din Biroul Vamal Stânca – Viorel Iftime, Constantin Rusty Dinu, Camelia Alina Bălăucă – și doi polițiști de frontieră care își desfășurau activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca-Costești respectiv Cristian Căliman și Sebastian Sandu.
Anchetă comună cu autoritățile din Republica Moldova
Cercetările în dosarul de corupție instrumentat de DNA Iași a pornit în toamna anului 2020, iar în prima fază, suspiciunea a vizat doar vameși și polițiști de frontieră români de la granița dintre Moldova și România.
La începutul lui 2021, însă, investigațiile au fost extinse și în Republica Moldova, printr-un acord de colaborare dintre procurorii anticorupție din cele două țări, fiind înființată o echipă comună de anchetă.
Mită la toate frontierele
Pentru a-i dovedi pe șpăgarii „transfrontalieri”, ofițeri ai Direcției Generale Anticorupție și colaboratori ai anchetatorilor au lucrat sub acoperire mai bine de un an, ca angajați ai unor firme de transport persoane și coletărie, cu curse pe ruta Moldova – România – Germania.
Cu tehnică audio-video montată pe haine, „șoferii” au trecut prin PTF Sculeni (Iași), Albița (Vaslui), Oancea (Galați), Stânca (Botoșani) și, în final, în Borș (Bihor), filmând negocierile purtate cu frontieriștii și vameșii, atât la intrarea cetățenilor moldoveni în România, cât şi la ieșirea acestora spre Ungaria, prin PTF Borș. Dovezile strânse arată că luau mită polițiștii de frontieră și vameși români, moldoveni și unguri deopotrivă.
Investigații ca-n filme
Ancheta derulată de procurorii anticorupție și ofițerii de la Direcția Generală Anticorupție în cazul șpăgilor din vămi a reprezentat în fapt o operațiune ultrasecretă, derulată ca-n filme. Investigațiile ar fi început încă din 2020, când anchetatorii au aflat că polițiștii de frontieră și vameșii din punctele de trecere a frontierei primesc șpagă pentru a facilita trecerea persoanelor și a mărfurilor.
Încă mai erau valabile restricțiile de călătorie pe fondul pandemiei COVID-19, dar cei de la frontieră permiteau tranzitarea României și a unor persoane care nu îndeplineau condițiile legale. Prin urmare, în baza acordului încheiat cu Republica Moldova, au fost folosiți colaboratori cu identitate protejată, care s-au dat drept cărăuși de persoane și bagaje. Așa au reușit anchetatorii să afle cum se derulau așa-zisele controale în vămi și cum reușeau să treacă oamenii și a mărfurile fără actele necesare.
Un vameș a recunoscut totul
Între timp, la sfârșitul lunii februarie 2023, procurorii anticorupție au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu Vasile Uță, lucrător vamal în cadrul Direcției Regionale Vamale Galați – Biroul Vamal de Frontieră Oancea, pentru luare de mită.
Acordul a fost validat și de instanța de judecată, iar Vasile Uță s-a ales cu o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Botoșănean de la conducerea Punctului de Trecere a Frontierei Sculeni acuzat de corupție
Interesant este că la numai câteva luni de la operațiunea DNA, subcomisarul Cristian Mancaș (n.r. – botoșănean de origine), șeful Punctului de Trecere a Frontierei Sculeni, și doi agenți de poliție din același punct de frontieră au fost reținuți, pe 22 noiembrie 2023, tot de către procurorii DNA, pentru luare de mită și alte infracțiuni de corupție.
Potrivit anchetatorilor, aceștia ar fi cerut și primit sume de bani de la transportatorii de mărfuri care călătoreau dinspre Republica Moldova spre Uniunea Europeană, sub pretextul de a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu.
Ancheta DNA a dezvăluit o rețea amplă de corupție, ilustrată de interceptări ale dialogurilor lui Mancaș cu subalternii săi, în care se discutau detaliile șpăgilor și modalitățile de colectare a acestora. Dialogurile indică tarife de 600-700 de euro pentru autocare și 200-300 de euro pentru microbuze la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni.
Șpaga de la Stânca-Costești dată ca exemplu
Mancaș se plângea că nivelul șpăgilor în acest punct este mai mic decât în altele, menționând că la PTF Stânca se obțineau cam 1.500 de euro pe zi. Astfel, în cadrul discuțiilor purtate cu un colaborator DNA, acesta i-ar fi precizat că șeful de tură de la Stânca (Punctul de Trecere a Frontierei – n.r.), care începe o tură de miercuri de la ora 12.00, până a doua zi la 7.00, „face cel puțin 1.500-2.000 de euro”.
„La Stânca fac 1500 și aici se fac 150 euro. Hai să fim serioși! (neinteligibil) era așa de bine… cel puțin pe săptămână aveai 4000. 4000!”, așa suna una dintre interceptări.
Mită colectată în toaletă
Totodată, documentele puse la dispoziția instanței de către anchetatori dezvăluiau că Mancaș colecta șpaga în toalete. Un incident specific din 7 iulie 2023 arată că acesta a primit 100 de euro în grupul sanitar din sediul PTF Sculeni. Ulterior, celelalte sume colectate ar fi fost împărțite între Mancaș, agentul de poliție Bertea și complici tot în grupul sanitar. Stenogramele prezentate arătau și discuțiile privind împărțirea sumelor, cu Mancaș și Bertea exprimându-și satisfacția față de banii colectați. Probele erau zdrobitoare așa încât, în februarie anul acesta, Cristian Mancaș a ajuns la un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA, însă documentul nu a fost validat încă de Tribunalul Iași, dosarul fiind pe rolul instanței.
Până la pronunțarea unei sentințe definitive, cei trimiși în judecată vor beneficia de prezumția de nevinovăție.
imagini din timpul perchezițiilor din ianuarie 2023
Vrei să scapi de întrebarea arzătoare, eu cu cine votez la Europarlamentare?
Institutul Universitar European a lansat o nouă versiune a renumitei sale aplicații de consiliere de vot, care te ajută să vezi exact ce partid se aliniază cu principiile tale. Cum poţi face asta?
Accesezi linkul- https://euandi.eu/en, selectezi ţara şi apoi apeşi butonul pentru a începe chestionarul. Ulterior trebuie să bifezi care este poziţia ta faţă de afirmaţia pe care o citeşti. La final vei şti exact care este partidul pe care să-l votezi.
