Astăzi, credincioșii ortodocși îi celebrează pe Sfinții Constantin și Elena, cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului.
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt sărbătoriți anual pe 21 mai, de creștinii ortodocși, fiind primii împărați creștini. Este o sărbătoare importantă, marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox.
De la primele ore ale dimineții, din bisericile botoșănene, dar și din țară s-au înălțat rugăciuni către Sfinții Împărați. „Ne rugăm și pentru cei vii și pentru cei morți, pentru toți ne rugăm. Ne bucurăm de ziua asta frumoasă și ne dorim sănătate”, a spus o botoșăneancă.
Zi onomastică sărbătorită de peste un milion de români
Potrivit unui raport oficial, numele Constantin sau derivatele sale sunt purtate de 651.262 de bărbați în România. De asemenea, numele Elena sau formele derivate sunt purtate de 1.134.390 de femei, scrie Protv.
Numele Constantin provine din cuvântul grecesc Konstantinos sau din latinescul Constantinus, ambele fiind derivate din cuvântul „constans” și înseamnă constant, stabil, neschimbător. Numele Elena are origine greacă și semnifică „rază de soare”.
Persoanele care își sărbătoresc onomastica pe 21 mai 2024 poartă următoarele nume:
Pentru bărbați – Constantin, Costea, Costel, Costache, Costin, Codin, Constantiu, Costandin, Dinu, Tinu, Costel, Costelica, Costică, Costaș, Tica, Ticu, Titi(șor), Titel(us), Dinicu, Dinică, Tinuț, Tinel.
Pentru femei – Constanța, Constantina, Dina, Elena, Ilinca, Ileana, Ilenuța, Ilenuș(a), Ilinuța, Leana, Lenuța, Lenuș(a), Leanca, Lena, Leni, Lina.
Tradiții și obiceiuri
În România există o serie de obiceiuri şi superstiții în această zi. Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare. În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile.
Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare. În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia. De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
